Întâlnire cu folcloristul, etnolgul şi cercetătorul ştiinţific Tudor Colac


DSC03967

Elevii Colegiului de Construcţii

Tudor Colac a fost oaspetele bibliotecii deDSC03953 Arte, întâlnindu-se cu această ocazie şi cu tinerii învăţăcei de la Colegiul de Construcţii din capitală. Fiind bine cunoscut ca folclorist, d. T. Colac a iniţiat o discuţie despre folclorul popular, despre arta populară, despre tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, care stau la baza constituirii noastre ca popor. Creaţia populară, folclorul pornesc de la esenţa originii, a realului şi se află în continuă creştere. Folclorul este considerat ca şcoala oricărei civilizaţii, doar prin ea, sau mai bine zis prin folclorul oral ne-au fost transmise pârghiile, căpătând astfel cunoştinţe în toate domeniile vieţii. În discuţie, d. T. Colac a abordat mai multe subiecte din această temă vastă – folclorul.  Ele s-au axat în deosebi pe informaţii despre calendarele populare – apariţia şi importanţa lor în viaţa oamenilor. Aceste calendare au fost condiţionate de necesitatea înţelegerii şi a explicaţiei fenomenelor naturale precum  succedarea anotimpurilor, preschimbarea din noapte în zi ş.a.m.d. Şi astăzi de ele se mai ţine cont în diferite zone ale ţării şi sunt de folosinţă în gospădăriile agricole.

Un alt subiect intresant, ce ţine de cultura imaterială, abordat în timpul discuţiei a fost lirica populară. În calitate de cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe, d. Colac a studiat acest domeniu în toate aspectele sale, s-a referit în deosebi la cântecul liric şi variaţiile lui : doinele, despre care a editat o carte  „La vatra doinelor, Chişinău, 2013”, însoţită de CD-ul  „Festivalul doinei: prima ediţie, 2012”, care cuprinde un număr de 35 de doine dintre cele mai frumoase. Doina exprimă simbolul nostru liric şi tânăra generaţie este înclinată spre a-l cunoaşte mai în de aproape.  Din lirica populară face parte  şi cântecul de lume, un început de romanţă, dar care se deosebeşte de cântecul propriu-zis prin mai multă fineţe, delicateţe, conţinut şi interpretare mai decentă. Genul dat se bucură de o mare autoritate printre amatori, romanţa de autor fiind folclorizată, cântată atât în grup, cât şi solo, exemplu poate servi şi cele peste 30 de romanţe eminesciene. În acest context au fost relatate informaţii despre evaluarea romanţei în cadrul festivalurilor de romanţă de la noi (referire la cartea de acelaşi autor „Aureola romanţei, Chişinău, 2012”, editată cu prilejul a 20 de ani a Festivalului „Crizantema de Argint”). Un alt gen al liricii populare este considerat şi cântecul epic şi anume : cântecul bătrânesc, cântecul istoric, cântecul patriotic. Tudor Colac are o contribuţie aparte la acest capitol, a pregătit antologia „Ştefan cel Mare şi Sfânt. 500 ani de nemurire”, Bucureşti, Chişinău, 2004.

Discuţia a cuprins şi alte întrebări, mai şăgalnice, care a surprins atenţia tinerilor.  În tradiţia populară există obiceiul vânatului, o îndeletnicire arhaică , ce a servit ca un echivalent de existenţă pentru oameni. Vânatul există şi astăzi, societăţile vânătoreşti păstrează şi valorifică cu sfinţenie vechile ritualuri. Studiul său despe tradiţiile şi obiceiurile vânătoreşti Tudor Colac le-a cuprins în volumul „Sub semnul cinegeticii : istorie, mitologie,folclor” editat în 2005, în care, spune autorul, de un mare ajutor i-au fost lucrarea „Descrierea Moldovei…” de D. Cantemir şi studiile folcloristice ale lui B.P.Hasdeu, Aceste mari personalităţi enciclopedice ale culturii noastre au consacrat o bună parte din studiul lor spre descoperirea şi descrierea obiceiurilor şi tradiţiilor la moldoveni. De la această confesiune a d-lui T. Colac, în care, într-un timp relativ scurt s-a reuşit să se pună unele accente pe problemele de studiu şi certcetare a istoriei etnofolclorice a poporului nostru, şi în care interlocutorul a captivat auditoriul prin cunoştinţele sale, conversaţia s-a transformat într-un dialog viu, unde studenţii au pus în dispută mai multe probleme. Unul dintre tineri, Cucu Pavel, a încercat să aducă în discuţie problema folclorului, privit şi studiat sub aspect relgios, confirmându-şi spusele cu ipoteze dintr-un studiu scris încă în 1928 de către Nae Ionescu, jurnalist, filosof şi pedagog român (1890-1940). Studenţii Ivanov Dumitru, Dorz Traian, Batîr Valentin, Gurschi Cristina, Ixari Roman şi alţii au pregătit  informaţii despre originea şi natura tradiţiilor, a vechilor obicee, practicate în timpul Postului Mare, desprea sărbătoarea Sfintelui Paşti, despre curente religioase, ce ţin de datinile respective. În acest context au fost recitate şi poezii cu tentă religioasă, au urmat o serie de întrebări meditative, la care d. T. Colac a răspuns pe măsura competenţei sale de cercetător ştiinţific în domeniul etnologiei. În calitate de informaţie adăugătoare, T. Colac a făcut referire şi la domeniul de studiu al folcloristicii naţionale, amintind de cercetătorii ştiinţifici Nicolae Băieşu, specialist în studierea folclorului a obiceiurilor şi a sărbătorilor calendaristice de peste an, mai ales din zona Transnistriei ; dr. Andrei Hâncu, specialist în domeniul obiceiurilor de familie şi a relaţiilor de rudenie. A fost invocat şi numele lui Anton Pan, un balcanicist înveterat, „fiu al lui Pepelea” (cum l-a supranumit M. Eminescu), lucid şi avansat peste timpuri, depăşind cu mult generaţia sa (T.C.), poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, folclorist, literat.

Întâlnirea omului de ştiinţă, etnolog de vocaţie Tudor Colac (opera de creaţie a căruia constituie un număr de 50 de cărţi, lucrări şi studii incluse în antologii, culegeri, reviste de specialitate şi presa periodică) cu tinerii de la instituţia de învăţămînt, Colegiul de Construcţii din Chişinău, a fost interesantă prin faptul că s-au abordat subiecte, ce ţin de istoria artei populare naţionale, despre tezurul nostru cultural, despre istoria culturii şi a literaturii noastre. Tinerii participanţi au avut o atitudine interesată şi cooperantă. Instituţia nominaliztă nu este la prima sa întâlnire de acest gen în cadrul bibliotecii de Arte. În aspect de parteneriat abordăm împreună diverse activităţi ce ţin de dezvoltarea multirală a elevilor, oraganizăm evenimente cu personalităţi, lansăm noi programe de lectură şi cunoaştere. Atitudinea pozitivă din partea administraţiei Colegiului de participare comună în beneficiul discipolilor nu rămâne neobservată de către instituţiile publice ale comunităţii şi din acest motiv menţionăm persoanele implicate nemijlocit în realizarea obiectivelor date : d. Valeriu Pelivan, directorul Colegiului de Construcţie, d. Tatiana Ambroci, încurajatoareaa acestor manifestaţii, pregătirea tematicilor respective, d. Ana Sîli, profesoară de istorie, d. Marin, profesoară de istorie, d. Elena Petre, bibliotecară, ş.a.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s