Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”

Filiala de Arte „T. Arghezi” este un centru de informare, studiu, lectură, educație, artă și cultură pentru comunitatea chișinăuiană, oferind acces gratuit la informație, cunoaștere și documentare prin diverse resurse informaționale și programe culturale (științifice, cognitiv-creative, inovative). 

Actuala Bibliotecă de Arte „Tudor Arghezi”, parte componentă a BM „B. P. Hasdeu” are în palmaresul său mai bine de o jumătate de secol de activitate, de dăruire, de servire a intereselor societăţii. Îndepărtatul an 1964 se consideră anul cînd a fost întemeiată biblioteca. Ea este cartea de vizită a comunităţii chişinăuiene, activează în interesele ei şi se completeză reciproc. Chişinăul este un oraş modern, de talie europeană, cu o istorie seculară, bogată în tradiţii culturale, în talente cu renume mondial, în pagini de glorie şi eroism. Aceste caracteristici şi multe altele au fost cu devotament reflectate în istoria instituţiei. Pentru a vorbi de prezent este necesar să cunoaştem trecutul, căci spunea într-una din operele sale marele cărturar şi scriitor B.P. Hasdeu „trecutul este uşa viitorului”. Evoluţia Bibliotecii de Arte este constituită din mai multe etape. A apărut în condiţii de strictă necesitate, atunci când comunitatea chişinăuiană îşi construia încet, dar hotărât o viaţă nouă. Fondarea unei noi instituţii a cărţii în oraşul Chişinău este confirmată prin decizia Ministerului Culturii a MSSR şi a Inspecţiei de Stat a Bibliotecilor din anul 1964. A fost creată Biblioteca orăşenească cu numărul de înmatriculare 22 din strada Trandafirilor, 31. Actul de înregistrare oficială a bibliotecii a fost emis de către Direcţia Centrală de Statistică a MSSR la 12 martie 1973. Biblioteca arenda un sediu cu o suprafaţă de 132 m² în clădirea şcolii nr. 50. Fondul de carte era completat din achiziţii prin sistema centralizată de împrumut bibliotecar, prin tranzacţii de cumpărare din magazinele Bukinist şi din donaţii personale. În anul 1968 fondul de carte era în număr de 23751 documente, dintre care în limba română erau 598 unităţi. Activitatea bibliotecii era desfăşurată de o echipă din 6 membri, dintre care 3 aveau studii superioare (1 cu studii biblioteconomice) iar cheia activităţii îl constituia catalogul alfabetic şi sistematic de cărţi, un catalog pentru literatura periodică, mai târziu a fost creat şi catalogul sistematic pentru descrierea analitică a documentelor, fişiere tematice permanente şi temporare. La un număr de 4053 de cititori în anul 1968 difuzările de carte au ajuns la 70923.

În anul 1972 biblioteca se transferă untr-un nou local închriat din strada Negruzzi 1, mărindu-şi astfel suprafaţa până la 200 m². Fondul de documente (cărţi şi reviste) a bibliotecii era deja în număr de 34.657. În anii 1975-1976 la compartimentul tipuri de documente pe rafturile bibliotecii au apărut şi altele noi ca documente de muzică tipărită (note muzicale) şi documente audio (discuri de vinil). Achiziţionarea acestor noi tipuri de documente în cantităţi mari, cât şi prestarea noilor servicii speciale pentru unele categorii de cititori după cum ne-o demonstrează multitudinea de procese verbale, actele de predare şi primire din acea perioadă a adus la faptul, că în cadrul Direcţiei de Cultură a oraşului Chişinău în anul 1976 a fost luată decizia de a schimba statutul de funcţionare a bibliotecii, redenumind-o în filială publică muzical-teatrală din Sistemul Centralizat al Bibiliotecilor. În rezultatul acestei schimbări, fondul de carte a fost supus restructurării, fiind completat în special nu din contul majorării de exemplare, ci din cea a titlurilor. Activitatea bibliotecii muzical-teatrale în perioada anilor 1976-1985 a cunoscut o perioadă intensă de dezvoltare a tematicii de profil prin prestarea serviciilor specializate, a informării, documentării şi cunoaşterii isentru specialişti, a fost un suport considerabil în susţinerea cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din şcolile teatrale, muzicale şi de cultură generală. Către începutul anului 1985 fondul bibliotecii a ajuns la 56913 unităţi, fapt care făcea imposibilă aflarea ei în localul din strada Negruzzi.

O nouă treaptă în activitatea instituţiei începe odată cu transferarea în sediul din strada Grădinilor 21, un imobil propriu, o clădire diferită de cele din jur, în două nivele, cu o suprafaţă de folosinţă de 546,7 m. Fondul total de documente a bibliotecii la început de 1987 era de 58928 unităţi, dintre care 3115 în limba română. Din numărul total, 38716 (66%) documente îl constituiau domeniul arte, educaţie fizică şi sport. În dotarea tehnică s-au adăugat un televizor, electrofoane, un pick-up, centru muzical, filmoscoape, în total 11 unităţi, indiscutabil necesare în prestarea de servicii specializate. Spaţiul de bibliotecă a fost conceput pentru o sală de lectură, sala abonament, secţia organizării şi păstrării fondurilor bibliotecii, sala pentru conferinţe, secţia informativ-bibliografică, secţia prelucrării şi completării literaturii, vestiarul. Fondul bibliotecii era deservit de o echipă formată din 7 bibliotecari. Aparatul informativ-bibliografic era continuat în baza catalogului existent, dar cu noi completări de fişiere a referinţelor individuale, a împrumutului interbibliotecar, a listelor bibliografice, crearea de noi fişiere a literaturii pentru elevi, fişe bibliografice în mai multe ediţii, pregătirea şi desfăşurarea Zilei de Informare, Zilei Bibliografiei, Zilei Specialistului, lecţiilor bibliografice, expoziţiilor, referinţelor şi mapelor tematice. Acţiunile inovativ-informative prin implicarea tehnologiilor şi schimbarea spaţiului a adus bibliotecii un nou val de utilizatori. Au crescut şi difuzările de carte. La numărul de 4956 de utilizatori de la sfârşitul anului 1987 au fost făcute difuzări 92764, dintre care 58288 au fost la domeniul arte, educaţia fizică şi sport şi 13141 difuzări audio-video (note, discuri, diafilme, diapozitive).

Mişcările sociale produse la începutul anilor ’90 al sec. XX au marcat profund toate sferele de activitate economică, politică, morală şi intelectuală a vieţii comunităţii. În învăţământul preuniversitar specializat multe şcoli au fost închise şi sigur, biblioteca muzical-teatrală a fost asaltată de un nou val de cititori cu necesităţi de informare în domeniu. Însă luându-se în consideraţie faptul că completarea tematică a fondului de carte s-a înfăptuit în baza achiziţiilor de până la 1990 în special cu documente în limba rusă, biblioteca nu putea satisface creşterea continuă a cerinţelor de informare a unor categorii de utilizatori. Reducerea achiziţiei de carte tematică, lipsa izvoarelor în limba română au fost unele din multiplele probleme cu care s-au confruntat bibliotecarii acestei instituţii. Însă, necătând la aceste împrejurări, biblioteca, prin eforturi comune cu celelalte filiale a reuşit să se integreze în activitatea de promovare a noilor tendinţe şi percepţii, dezvoltându-şi astfel obiectivele prioritare specifice prin servicii şi tipuri de documente speciale, presă periodică tematică din România şi Rusia, prin informare şi comunicare cu publicul larg, valorificând tezaurul naţional cultural. Toate aceste acţiuni au permis schimbarea denumirii instituţiei în Bibliotecă de Arte. Cronica presei anilor ’90 ne relatează despre activitatea Bibliotecii de Arte ca un centru important de informare, de lectură şi de cultură în viaţa capitalei. Programul activităţilor culturale prin desfăşurarea evenimentelor de amploare ca Ziua Mondială a Teatrului, Ziua Naţională a Actorului, Ziua Internaţională a Femeii, Ziua Umorului, Săptămâna Uşilor Deschise, a devenit o carte de vizită pentru chişinăuieni. În cadrul acestui program s-au lansat saloane ale muzicii, teatrului şi poeziei, s-au întrunit mari personalităţi notorii precum compozitorul E. Doga şi interpreta de operă M. Bieşu. Graţie acestor activităţi a fost îmbogăţit şi fondul bibliotecii prin donaţiile de carte, muzică tipărită, discuri, CD-uri şi DVD-uri.

Prezentul nostru este marcat de incertitudine, suntem cuprinşi de o criză profundă în toate aspectele vieţii sociale. Însă totuşi, timpul actual ne dictează legile sale. Trăim într-o societate nouă, a cunoaşterii, care aduce cu sine şi o cultură nouă a informării. Biblioteca de Arte, ca şi tot sistemul de biblioteci din lume cu greu face faţă sarcinilor luate. În aceste condiţii biblioteca îşi reorientează strategiile spre trecerea la o bibliotecă în reţea de tip mixt care să servească societatea informaţională prin crearea de noi documente importante de bibliotecă, noi suporturi de natură audiovizuală şi multimedia, oferind acces la informaţia comunitară şi globală. Aceste noi posibilităţi de prestare a serviciilor specializate generează un nou aspect al relaţiilor utilizator-bibiotecar. În anul 2010 Biblioteca de Arte a luat şi un nume de prestigiu a marelui cărturar român Tudor Arghezi, este conectată la internet, şi-a creat blogul biblioart.wordpress.com, e-mail, realizează servicii on-line, comunică electronic prin accesarea reţelelor sociale wiki, facebook, twiter, youtube, RSS, participă activ în dezvoltarea obiectivelor specifice, locale şi naţionale, prestează servicii de promovare a imaginii BM „B.P.Hasdeu” în comunitate, în ţară şi peste hotarele ei. La 1 ianuarie 2014 fondul de documente al filialei constituie 62558 dintre care 20374 documente de muzică tipărită, 6273 documente audio-vizuale, dacă ne referim la conținut, domeniul 7/793 constituie 58.6 % din fond, în colecție găsiți documente în limba de stat și în limbi străine (rusă, engleză, franceză, germană).

Scop. Promovarea imaginii Bibliotecii de Arte şi amplasarea ei în sprijinul priorităţilor comunitare are loc prin folosirea şi implicarea eficientă a resurselor şi a potenţialului ei în dezvoltarea şi colaborarea cu comunitatea chişinăuiană şi administraţia publică locală.

Parteneriat și colaborare. Pentru a-şi desfăşura cu succes activitatea, biblioteca colaborează cu instituţii de acelaşi profil, organizaţii oficiale şi ONG-uri. Acestea sunt uniuni profesionale şi instituţii de învăţământ. Scopul acestor colaborări este de a ridica calitatea serviciilor bibliotecii prin mărirea fondului de publicaţii şi introducerea serviciilor noi, dar şi de a diversifica programele culturale ale bibliotecii pentru atragerea unui număr mai mare de public.

Printre uniunile de creaţie cu care biblioteca dezvoltă parteneriat pot fi menţionate  Uniunea Scriitorilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Uniunea Cineaștilor, Uniunea Artiștilor Plastici. Această colaborare prinde contur sub forma unor evenimente importante, organizate în comun în cadrul programelor culturale ale bibliotecii.   

Instituții de învățământ

Specializate internaționale: Universitatea de Arte “George Enescu”, Iași. Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice

Specializate naționale: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Facultatea Arte Plastice și Design; Colegiul de arte plastice „A. Plămădeală”; Colegiul „Ştefan Neaga”; Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”; Liceul cu profil de arte “Elena Alistar”; Liceul cu profil de arte “Nicolae Sulac”; Şcoala de Arte „A. Stârcea”; Şcoala de Arte Cricova; Gimnaziul cu profil teatral “I. L. Caragiale”;

Alte: Academia Militară “Al. cel Bun”; Centrul de plasament temporar al copiilor orfani în perioada postinstituțională “Vatra”; Colegiul de Construcții; Colegiul de Comerț, Colegiul de Transporturi; Colegiul Politehnic; Grădinița nr. 25, nr. 37, nr. 38; Liceul „Miguel de Cervantes”; Liceul „M. Viteazul”; Liceul „Kiril şi Metodiu”; Liceul “M. Berezovschi”; Liceul “G. Călinescu”; Liceul “Al cel Bun”, Sângera; Liceul “T. Bubuiog”, Bubuieci;  Staţia orăşenească a tinerilor turişti; Și nu în ultimul rând Pretura sectorului Râșcani.  

 Bibliotec@ de ARTE este centru de informare, formare, artă şi cultură

Anastasia Moldovanu