Notă postumă. Andrei Hîncu


Andrei Hîncu, cunoscut folclorist și etnograf, doctor în științe filologice 3 iulie 1929 - 17 iunie 2020 La 17 iunie 2020 s-a stins din viață la vârsta venerabilă de 90 de ani Andrei Hîncu, cunoscut folclorist și etnograf, specialist în domeniul istoriei și teoriei creației populare, doctor în științe filologice, autor și coautor a mai … Continue reading Notă postumă. Andrei Hîncu

Mihai Fusu


Actor, regizor și profesor la aniversarea de 60 de ani „Omul mereu va avea nevoie de refugiul umanului, pe care teatrul i-l poate oferi” Actor, regizor, dramaturg, profesor și producător de teatru. S-a născut la 26 iunie 1960 la Grigoriopol, în familia actorilor Dumitru Fusu și Vera Grigorieva. A studiat la Facultatea de Filologie a … Continue reading Mihai Fusu

Eminescu este infinit  în spirit şi în forme. Partea I-a


170 de la nașterea Poetului Național; 131 de ani de la plecarea în infinit!

Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”

Linocut "Eminescu"165 de ani s-au scurs de la acel 15 ianuarie 1850. 126 de ani de la trecerea marelui poer naţional Mihai Eminescu în nefiinţă. Însă suflul viu al creaţiei eminesciene ne însoţeşte cu bătaia lui puternică – ecoul ei, al unei opere incomparabile ca valoare naţională şi universală. Eminescu este actual şi este izvorul de inspiraţie nesecată pentru toţi – de la vârsta fragedă până la senectute. Dar în calea de cunoaştere a acestei creaţii au fost multe impedimente. Oamenii de creaţie de la noi, indiferent de perioada în care au activat îşi exprimă consideraţia şi respectul prin rodul muncii lor, parte componentă la patrimoniul cultural al neamului.

Mihai Cimpoi. În anul 2013 academicianul scoate la lumina zilei dicţionarul enciclopedic Mihai Eminescu, în care, pornind de la biografia poetului ajunge până la mitul poetului. În acest spaţiu critic vast intră , constant, conceptele, stilurile literare ce se pot…

View original post 1,076 more words

„Am găsit în pastel un refugiu, un refugiu plin de culoare și senzație…”


Stimați utilizatori! Vă propunem să faceți cunoștință cu oamenii de lângă noi, care adesea trec neobservați. Meritul în acest caz îi aparține inițiatorului, care în cunoștință de cauză, a făcut alegerea temei și a interlocutorului pentru Interviul ce urmează. Eugen Sterpu, pictor, va fi obiectul și subiectul dialogului dat, adică interlocutorul care are ceva de … Continue reading „Am găsit în pastel un refugiu, un refugiu plin de culoare și senzație…”

Evocări : ION MADAN, bibliolog, bibliograf și profesor, doctor în istorie (85 de ani de la naștere)


Atât de mult al CĂRȚII … (31 mai 1935 – 4 februarie 2008) Înconjurat de discipoli Demult vroiam să scriu despe acest Domn. Mă gândeam chiar să fac o carte. Găsisem și un titlu potrivit „Ion Madan – Om al Cărții”. Zic potrivit și nu greșesc, deloc. Pentru că Ion Madan se trage dintr-o familie … Continue reading Evocări : ION MADAN, bibliolog, bibliograf și profesor, doctor în istorie (85 de ani de la naștere)

Poetul Tudor Arghezi şi biblioteca sa


Astăzi se împlinesc 140 de ani ai scriitorului Tudor Arghezi și 10 ani de la momentul când Filiala de Arte a primit numele poetului ca patron spiritual, un eveniment reprezentativ pentru instituția noastră. Îl consemnăm în fiecare an în această zi în cadrul Programului Zilele Bibliotecii

Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu ( 21 mai 1880, București -14 iulie 1967), poet modern, dar și tradiționalist, cunoscut ca autor ce a dezvoltat lirismul românesc sub influența baudelairianismului, a fost distins cu Premiul internațional Johann Gottfried von Herder în 1965 și nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Literatură în același an, pentru o activitate prodigioasă.

Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”

Casa memoriala Tudor Arghezi-din-bucurestiAstăzi, 21 mai,  se împlinesc 133 de ani de la naşterea poetului Tudor Arghezi. În viaţa lui, de loc uşoară, el a îmbrăţişat mai multe activităţi. A fost prozator şi publicist, gazetar şi promotor al adevăratelor valori culturale româneşti – limba, cartea şi literatura, a pus mare accent pe arta scrisului şi a picturii, a dat importanţă principiilor morale şi cultural-educative a tinerii generaţii în spiritul cărţii şi a lecturii. În anul 2010, când instituţia noastră a decis să-i poarte numele, fiica poetului, Mitzura Arghezi, a fost prezentă la acest eveniment. Şi-a început discursul său cu deosebite emoţii, reamintindu-şi episoade din viaţa de familie, despre vizitele sale (dar şi a lui T. Arghezi) precedente în Basarabia. Atunci d. Mitzura a spus … nu pot să plec din astă viaţă, fara ca să nu ştiu, că o bibliotecă din Chişinău îi va purta numele tatălui meu, căci poetul a iubit acest…

View original post 175 more words