Valeriu Cupcea, actor şi regizor. 85 ani de la naştere


Actorul Valeriu Cupcea (12.03.1929-15.01.1989)

valeriu cupceaDacă m-am dăruit teatrului, este că îmi plac oamenii. Nu-mi place când unii mă împing împotriva altora. Vreau să creez pentru toţi. Scena e făcută pentru a înlesni dialoguri, şi nu pentru a sublinia ce ne poate despărţi

E crezul profesional al unui ilustru om de teatru, autor dramatic, o personalitate marcantă, care a contribuit la dezvoltarea artei scenice în Republica Moldova -Valeriu Cupcea. S-au împlinit 85 de ani de la naştere. În viaţă s-a călăuzit de principii fundamentale, care au contribuit la formarea sa ca om în genere şi ca un bun profesionist. Jucându-şi rolurile sale pe scena Teatrului Naţional moldovenesc din Chişinău, a militat fără reţinere pentru a crea un teatru bazat pe o dramaturgie naţională. Anume lui i se datorează apariţia pe scena Teatrului Naţional moldovenesc de Stat a operelor clasicilor Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu. De asemenea a susţinut în permanenţă scriitorii basarabeni contemporani lui şi a montat piese de Ana Lupan, Teodosia Vidraşcu, Ion Druţă, Alexei Marinat, Gheorghe Malarciuc ş.a.

După V. Cupcea un alt punct forte al unui teatru este trupa de actori. … Corpul de bază al oricărui teatru, este colectivul actoricesc. Din acest considerent a avut o grijă deosebită pentru consolidarea şi completarea trupei. Oferea spigin atât artiştilor din „garda veche” cât şi celor mai tineri, reuşind să unească într-un colectiv individualităţi artistice atât de diferite, ca Eugeniu Ureche, Domnica Darienco, Arcadie Plăcintă, Costache Constantinov, Ecaterina Cazimiorv, Constanţa Târţău, Petru Baracci, Metodie Apostol, Lidia Lelis precum şi cadre tinere ca Vitalie Rusu, Mihai Curagău, Dina Cocea, Victor Ciutac, Viorica Chircă etc. Anume datorită acestui fapt în perioada de timp 1960-1975 Teatrul Moldovenesc din Chişinău a avut una dintre cele mai puternice şi bine alcătuite trupe, în fruntea căreia s-a aflat V. Cupcea. În calitate de actor a jucat în roluri de neuitat – Mihai Eminescu, Dumitraşcu Vodă Cantemir, Nicolae Milescu Spătarul.. A avut şi alte roluri, jucând în calitate de ţăran moldovean, precum figura lui Tudor Mocanu sau Petre din piesele teatrale ale lui I. Druţă.

Valeriu Cupcea s-a afirmat în creaţia sa şi ca un regizor talentat, fiind numit în această funcţie la Teatrul moldovenesc muzical-dramatic „A. S. Puşkin”  ( în prezent Teatrul naţional „M. Eminescu”) din 1956, montând pentru teatrele din Moldova şi alte republici sovietice peste 50 de spectacole. A montat chipuri reformatoare pentru arta scenică în acea perioadă : „Eu, bunicuţa Ilico şi Ilarion” de N. Dumbadze (1967), „Faust şi moartea” de A. Levada (1961), „Hanuma” de A.Ţagoreli (1983).  După o serie de spectacole realizate de o manieră realist-psihologică se adresează dramelor de esenţă romantică ca „Mascarada” de M.Lermontov (1965), „Tigrul şi Hiena” de Ş. Petefi (1971). Având o grijă permanentă pentru promovarea dramaturgiei moldoveneşti, a montat din literatura noastră roluri ca „Tache, Ianche şi Kadîr de V.I. Popa (1960)”, „Eminescu” de M. Ştefănescu (1966), mai multe piese din V. Alecsandri ca „Fîntîna Blanduziei” (1967), „Iaşii în carnaval” (1969), „Două fete ş-o neneacă” (1971), „Sînzeana şi Pepelea” (1982). A avut dramatizări şi din opera lui I. Creangă, montând piesa „Soacra cu trei nurori” (1967; 1972; 1983), apoi după „Amintiri… ” (1977). Din lucrările dramaturgilor contemporani a montat din opera scriitoarei Ana Lupan „Roata vremii” (1961), „Nu mai vreau să-mi faceţi bine” de Gh. Malarciuc (1963), „Două vieţi şi a treia” de T.Vidraşcu (1963), „Unde eşti, Campanella?” de A.Marinat (1988),  „Păsările tinereţei noastre” de I. Druţă (1973) , „Un interviu la Buenos Aires” şi altele, care au devenit titluri antologice ale istoriei teatrului din Republica Moldova. În aceste producţii ale sale, regizorul a experimentat în cele mai diverse direcţii – de la realismul cumpătat la teatrul epic brechitan, de la romantismul clasic lermontovian – la comicul grotesc alecsandrian etc.

În a doua jumătate a secolului XX socialismul părea un sistem de nebiruit, el îşi pusese pecetea pe tot ce însemna cultura, literatura, limba vorbită a populaţiei băştinaşe. Teatrul a fost acela, care prin prezenţa oamenilor de talia lui Valeriu Cupcea au contribuit la propagarea limbii literare româneşti în scenă, la radio, la terleviziune, în peliculele cinematografice. Actorul a citit din versurile lui M. Eminescu, nimeni, nici pînă la el, nici după el nu a atins astfel de performanţe în lectura poemelor eminesciene, lăsând în fonoteca de aur a radiodifuziunii naționale o comoară inestimabilă – înregistrările poemelor lui M.Eminescu.  A avut curajul să o facă! El a avut grijă ca limba vorbită în scenă să devină o bună şcoală de vorbire românescă corectă. Criticii de teatru consemnează această perioadă ca una de aur în istoria Teatrului Academic Moldovenesc.

V. Cupcea s-a produs şi în pelicule cinematografice. El a fost unul dintre primii actori moldoveni care au venit în cinematografie, apărând în 1955 în unul dintre primele filme turnate la noi „Melodii moldoveneşti”. Apoi au urmat şi altele :  „Singur în faţa dragostei”(1969) de Em. Bucov, „Lăutarii” (1971) de Em. Loteanu, „Dimitrie Cantemir” (1973) de Vl. Ioviţă. Între anii 1978-1982 realizează şapte roluri în diferite pelicule ale regizorilor moldoveni V. Pascaru, V. Jereghi, M. Bădiceanu, V. Gagiu, N. Ghibu ş.a.

În anul 1975 Valeriu Cupcea a fost distins cu titlul Artist al poporului din R.S.S.M. Pentru meritul în dezvoltarea artei teatrale i s-au conferit  Ordinele Prietenia Popoarelor şi Insigna de Onoare. Ministerul Culturii al Republicii Moldova a instituit Premiul Naţional „Valeriu Cupcea”, cel mai prestigios premiu ce se conferă unui om de teatru din Republica Moldova.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s