Citirea oricărei poezii din marea poezie
eminesciană, îmi luminează mintea și sufletul. Repetarea lor mi-au transformat gândurile, vederile despre poezie, gusturile pentru frumos, pentru curat și pur. Prin citirea lor, am simțit cum am intrat în casa sufletului lui, în viața și în toate gândurile sale, înțelegându-i suferința de singurătate ori dorurile neatinse.
Gândurile spuse în poezia sa, nu mi-au fost de suptafață; citindu-le, recitindu-le, m-au dus în adâncimea profundă pe care am înțeles-o copleșându-mă cu lumina dată din sufletul său, cât și cea din afara lui, numai în momentul când eu, am început să-i creionez ilustrații la poeziile sale, ori să-i imortalizez – așa cum am simțit – în peniță sau acuarelă, frumosul său chip.
Mărturisesc aceste cuvinte într-o confesiune de mare credință și iubire, prilejuite pentru mine, de expoziția personală ,,Flori și peisaj,, pe care am avut-o pe simezele Muzeului Literaturii Române din Iași – Casa Vasile Pogor – în noiembrie 2012. Vernisajul acesteia, a fost pe data de 8 noiembrie, de “Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”.
O importanță neobișnuită ! În acea zi, era și ziua numelui lui Eminescu – Arhanghelul poeziei românești.
Poate că a fost cel mai potrivit loc cu putință
pentru a fi de ziua lui, alături de spiritul său. În ciuda frumuseții acestui lăcaș de cultură, în care eu pătrundeam prin sălile sale cu o mare sfială în liniște, să nu deranjez tablourile de pe pereți, mobilierul autentic precum și candelabrelele de o frumusețe aparte ce luminau toată scriitorimea junimistă strânsă la una din ședințele de cenaclu, am pătruns și în ultima sală a muzeului, orientată în partea de sud a clădirii.
Atunci, Corina prietena mea, distins și priceput muzeograf al acesui muzeu, îmi spune:
– Cândva, aici a locuit Eminescu ajutat de ospitalitatea și generozitatea marelui om politic Vasile Pogor, propietarul casei!
Îmi este greu să-mi exprim mirarea și bucuria în același timp, aflându-mă acolo, în locul în care cândva, Eminescu – tezaurul poeziei noastre – a scris și și-a odihnit trupul.
Eram aproape tentată să cred că numai Dumnezeu m-a adus aici în această sfântă zi prin expoziția mea, să trăiesc pe viu ceea ce nu știam pe moment, sau la ceea ce eu nu am dat favorabilă importanță.
Mulțumesc Zodiei Astrale, sfârșitului de an 2012 !
Mulțumesc Zodiei Astrale, începutului de an 2013; unui spirit de om trăitor de poezia eminesciană, unui poet profetic cu o minte și o inimă de mare deschidere spre valoare. Valoarea dintre cer și pământ, valoarea Păsării Pheonix.
Cinstire, Arhangheluilui poeziei și culturii românești – Mihai Eminescu !
Cinstire, tuturor celor ce-l iubesc și prețuiesc !
Text și grafică /Constanța Abălașei-Donosă, Brăila
Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” 