Colaborarea cu partenerii de peste Prut se desfășoară și în acest an. Deși ne-am dori una mai frecventă, totuși, impactul pentru biblioteca noastră este unul dintre cel mai bun. În paginile blogului am relatat utilizatorilor despre donațiile de carte tematică din partea cadrelor didactice ale Universității ”G. Enescu” din Iași. Recent am fost solicitați și de studenții acestei instituții, care sunt în căutarea de noi informații despre arta muzicală de la noi. Tema dată prezintă un interes sporit, datorită istoriei de care a avut parte țara noastră. Începând cu a doua jumătate a secolului XIX au fost consolidate legăturile culturale ale Basarabiei incluse în Rusia Țaristă atât cu țările estice, cât şi cu unele occidentale. În studiile de cercetare contemporane, ținându-se cont de aspirațiile la care se raportează astăzi populația teritoriului, se include problema locului culturii muzicale basarabene în cadrul celei românești. Dar nu numai, am fost contacta-ți și de tineri cercetători de la Moscova, care au solicitat o listă a literaturii prezente în fondul de carte a bibliotecii referitor la cultura muzicală de la noi pentru prerioada 1890-1940. Curiozitatea față de fenomenul ”cultura muzicală basarabeană” constă în faptul că, aflându-se într-o situație deloc ușoară la intersecție de secole – XIX și XX – Basarabia a avut șanse prielnice de dezvoltare în plan cultural, fiind conectată la marile valori din răsărit și din occident. Dar, necătând la aceste șanse, tulpina vie a tradiției autohtone a fost primordială, exercitându-se din plin în creațiile muzicale preponderent folclorice, apărute în acea perioadă la noi. Negreşit, în cultura muzicală s-ar putea include şi muzica dansurilor de salon (repertoriul muzicii lăutăreşti, până în primul deceniu al sec. XX), folclorul popular autentic, care în dicţionarele de muzică este deosebit în folclor sătesc şi orăşenesc, cel din urmă interpretat într-o manieră “folclorizantă”, provenind iniţial din cântecul de lume (sec. XVII-XIX) şi transformâdu-se mai apoi în romanţă (rusească, evreiască etc.) şi naţională. Melodiile orăşeneşti, considerate “naţionale” au fost incluse mai apoi de către compozitorii moldoveni şi români în lucrările lor. Nu sunt de neglijat însă nici influențele din exterior, cutura muzicală de aici fiind puternic influențată de tradiția muzicală românească, aparținând spațiului cultural românesc și de elementele balcanice, asociate cu tradiția muzicală răsăriteană.
În melosul popular tradițional, în creația componistică, în muzica simfonică se resimte o influență puternică a muzicii rusești, din care se alimentează cu succes înaintașii muzicii profesioniste autohtone. Bibliografia întrebării prezintă o listă impunătoare de surse, în limba rusă şi în limba română (ele sunt mai puţine), care prin conţinutul lor de cercetare vin să ne completeze orizontul despre originea fenomenului ”cultura muzicală basarabeană”. În acea perioadă lucrau în Basarabia un număr mare de compozitori de formație autohtonă, cea română și rusă. Printre figurile de creatori sunt numele lui Ștefan Neaga, Eugeniu Coca, Mihail Bârcă, Mihail Berezovschi, Șico Aranov, Vasile Onofrei, Vasile Bazilevschi, Vladimir Bulâciov, F. Iațencovschi, Vasile Șerban, Constantin Romanov, Alexandr Iliașcenco, Constantin Zlatov ș.a.
Studenții de la Iași au dorit să identifice informații cu privire la unele aspecte ale muzicii autohtone din perioada inițială a sec. XX, despre activități profesionale muzicale și reprezentanți, despre diferite genuri muzicale abordate în teritoriu de către profesionişti . Ca exponent notabil al acestei perioade a fost identificat Șico Aranov, în creația căruia se regăsesc toate aceste elemente, fiind ca dirijor, compozitor, coducător artistic al orchestrelor de muzică populară, fondator şi conducător artistic al primei trupe de jazz din Moldova – „Bucuria”. A scris muzică pentru mai toate genurile muzicale practicate la noi, romanțe, melodii moldovenești de estradă și pe motive folclorice în aranjament pentru acordeon/baian, pian, vioară, trompetă pentru opere și piese vocale, partituri muzicale pentru voci și diferite instrumente (în cartea ”Ochii tăi frumoși, Ch., 1970”). A scris muzică rusească și evreiască. În colecția documentelor de muzică tipărită am depistat unele dintre piese sale muzicale: Un flăcău din satu’nvecinat ; Întîia oară voi şopti „iubesc”, Aurica, Nopțile Moldovei, Ochii tăi frumoși, Fetele din Chișinău, Dar anii, Acolo, lîngă uşa ta, Te-aştept, te-aştept mereu…
Surse:
- Cosma, V. Lăutarii de ieri şi de azi. – Buc., 1966. – 380 pag.
- Dicţionar de termeni muzicali, Buc., 1984. – Pag. – 262-26.
- Котляров Б. Из истории музыкальных связей Молдавии, Украины, России : очерки и материалы / Б. Я.Котляров. Ch.,, 1969. – 122.
- https://bibliomusic.wordpress.com/2016/09/12/sico-aranov-compozitor/
Comentariu de A. Moldovanu
Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” 