Cartea săptămânii: Miracolul scenei în arta populară de Iulian FILIP


Miracolul scenei în arta populară, Iulian Filip

Miracolul scenei în arta populară, Iulian Filip

   Cartea Miracolul scenei în arta populară. Teatrul popular din Basarabia și Bucovina de Nord: Afirmarea dramaticului și poetica sincretică a apărut în anul 2011 la editura S.C. „Profesional Service” SRL și anul curent pe raftul bibliotecii de arte.

Autorul cărții Iulian Filip ne-a dezvăluit unele lucruri minunate despre teatrul popular, volumul cuprinde trei capitole Afirmarea dramaticului; Poetica sincretică; De la teatrul fiecăruia la teatrul lumii, iar de aici – la teatrul/vederea aproapelui, prefața de acad. M. Cimpoi și postfața de  etnologul Victor Cirimpei, toate în 256 pagini. Sincretismul teatrului popular și complexitatea formulei de reprezentație realizată de exponentul popular, după precepte transmise din generație în generație, moștenite din cele mai îndepărtate timpuri și vegheate de localnici, suscită interesul permanent al etnologului. A cercetat materialul publicat și cel depozitat în Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Republicii Moldova, a colectat timp de peste zece ani reprezentații de teatru folcloric în expediții și deplasări, imprimându-le pe bandă de magnetofon, pe peliculă de fotografiat. Ceea ce caracterizează teatrul popular din Basarabia și Bucovina de Nord e atașarea la alte genuri și specii folclorice. Ocaziile de manifestare conferă teatrului caracteristici distincte. Denumirile reprezentațiilor populare basarabene și bucoviniene corespund unor distincte etape:

  1. Jocurile cu măști zoomorfe, cum ar fi Capra, Căluțul, Ursul, Cerbul, Berbecul, Măgarul, Vulpea, Barza, Iepurele;
  2. Alaiurile (fără subiecte realizate) – Nunta țării, Malanca, Arnăuții, Gusarul, Plugușorul;
  3. Piesele (cu subiecte realizate) – Irozii, Gruia lui Novac; Codreanu, Bujor, Păcală și Tândală;

Există și alte clasificări, reprezentațiilor de diferită etapă evolutivă, diferențe de care a ținut cont autorul la formularea acestei treimi, deosebiri neesențiale. Există câteva motive axiale – motivul fertilității, fecundității, morții-învierii ele fiind prezente în cele mai vechi expresii de artă dar și în reprezentațiile curente. Dacă ne referim să distingem câteva etape în teatrul popular ele ar fi: de pregătire a prezentației, prezentarea repetată aceluiași spectacol timp de o noapte.

Între anii 1965-1969 s-au pronunțat și au susținut fenomenul dramaturgiei populare și alți autori: G. Bostan, M. Vatavu, S. Nucă, A. Hropotinschi, I. Uvarova, ș.a. Lucrarea de față nu-și propune să rezolve toate problemele referitoare la teatrul popular. Cele trei capitole incluse în acest volum au scos la lumină tipurile evolutive de reprezentații și resorturile variabilității fenomenului și procedeele: poetice, dramatice, scenice, vestimentare, coregrafice pentru realizarea spectacolului popular. Autorul a urmărit cu precădere comportarea cuvântului în raport cu celelalte componente ale unei reprezentații populare, a subliniat și caracteristicile definitorii ale celorlalte componente, când ele explică specificul global al fenomenului și evoluția aspectului vorbit, al dialogului oral. Iulian Filip a conlucrat cu specialiști – coregrafi, muzicologi, etnografi, a imprimat și fixat cu cele mai moderne mijloace tehnice, a realizat filme documentare ce cuprind întreg repertoriu, însă noi cititorii acestui volum trebuie să conștientizăm actualitatea valorificării, conservării, cercetării și promovării creației populare dramatice.

Acest volum mai cuprinde bibliografie, materiale din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe, fondul 19, inventar 3 (AA), melodii (bloc de motive muzicale mai frecvente în teatru popular, descifrate și comentate de Ion Macovei), album fotografic (fotografii de Mihai Potârniche și Iulian Filip).

Joc din alaiul Turcii; Joc din strigături din Malanca; Joc din Malanca;

Joc din alaiul Turcii; Joc din strigături din Malanca; Joc din Malanca;

Despre lucrare: acad. M. Cimpoi și dr. hab. V. Cirimpei

Despre lucrare: acad. M. Cimpoi și dr. hab. V. Cirimpei

Ce am mai uitat să întreb despre Căluțul din Voloca?

Ce am mai uitat să întreb despre Căluțul din Voloca?

Lucrarea a fost recomandată pentru tipar de către Consiliul științific al Institutului de Filologie al AȘM.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s