REMEMBER Anatol Codru


În ziua de naștere a poetului Anatol Codru a fost organizată o masă rotundă de discuții consacrată aniversării de 85 de ani de la naștere, care a dezvoltat și a aprofundat importanța creației literar-artistice. Activitatea a fost organizată în parteneriat, inițiatorul acestui subiect fiind Institutului Patrimoniului Cultural.

Anatol Codru a putut, ca nimeni altul, să unească literatura cu filmul. În cadrul acestei conferințe au fost audiate comunicări bazate pe cercetare a creației polivalente a maestrului Anatol Codru, pregătite de către profesorul Alexandru Burlacu, academicianul Mihai Cimpoi, cineastul Dumitru Olărescu, dr. în studiul artelor Alexandru Bohanțov, dr. Andrei Dumbrăveanu, dr. hab. Ana-Maria Plămădeală ș.a.Anatol Codru, un mare poet tribun care vorbește într-un limbaj explicit. Destul de interesante au fost pledoarille despre motivele pietrei și a naturii, frecvente în creația protagonistului, desprinse din comunicările participanților.

În cadrul acestei activități a avut loc și lansarea unei noi cărți despre cinematografia și poetica lui Anatol Codru – Poezia realității în formule cinematografice de autorul Dumitru OLĂRESCU. Cartea a apărut la editura Epigraf, Chișunău, 2020.

Despre Anatol Codru

Tot pământul e o piatră suferindă de dor

Poet, regizor. Născut: 1 mai 1937 Malovata-Nouă, Dubăsari – decedat: 17 august, 2010 la  Chișinău. Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Filologie  (1958-1963). Este preşedinte al cenaclului literar Luceafărul (1959-1963); redactor literar la Cultura Moldovei (1964);  redactor la editura Cartea Moldovenească (1965); regizor la Studioul Moldova-film (1968). Absolveşte Cursurile Superioare de Scenaristică şi Regie de  film documentar din Moscova (1969-1971). Realizează peste 30 de filme documentare. I se decernează Marele Premiu (Grand Prix ) pentru documentarul Sunt acuzaţi martorii pentru regie  la Festivalul Internaţional de Filme din Cehoslovacia (1990). Laureat al Premiului Naţional pentru Tineret (1981). Laureat al Premiului de Stat în domeniul cinematografiei (1990). Maestru în artă (1988).  Este decorat cu medalia Mihai Eminescu (1996); Ordinul Republicii (1996). Academician (1999).  Preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova (1988-2006).

Debut editorial: volumul de versuri Nopţi albastre, 1962.

Volume de poezie:

Bolta cuvântului, 1997;  Feciori, 1971; Îndărătnicia pietrei, 1967; Întâmplarea mirării, 1998; Mitul personal, 1986; Piatra de citire, 1980; 2000, 2003, 2004;  Piatra înşine. – Ploieşti, 2003;  Portret în piatră, 1978; Ruperea din nefiinţă, 1999; Versuri, 1969.

Filme documentare:

Alexandru Plămădeală; Arhitectul ŞciusevDimitrie Cantemir; Ion Creangă; Mihai Eminescu; Sunt acuzaţi martorii; Trânta; Vasile Alecsandri.   

           D e s t ă i n u i r i          

Eu am insistat să fiu toată viaţa bolnav de poezie. Cuvântul scris este obsesia mea. E ritmul vieţii mele în căutare. În literatură, în artă vine cineva, autorizat de Dumnezeu, cu o mătură de aur şi mătură tot gunoiul.

                                                                      ° °

Piatra e un mit. Din piatră izvorăşte întreaga mitologie a neamului omenesc. Dumnezeu, generos, ne-a dat-o şi nouă. Nistru-i în piatră. Avem piatră la Molovata, Cocieri, Goian, oriunde. Piatra este materie vie. La noi în sat se spune că, uite, domnule,  a mai crescut o piatră. Şi chiar creşte. Muşchiul de pe piatră nu e muşchi, ci piatra care se destăinuie. Dar în piatră eu am pipăit osătura fiinţei umane. Trebuia numai să cobor în trupul ei duhul fiinţei mele.

                                                              ° °

Toate-s un fel de-a zice despre noi: piatra de neam şi lemnul încrustat, graiul acesta mult trudind pe deal cu plugul în balade aromind; toate au chipul Plailui-părinte: firul de aer scump pe amintiri, floarea de soc căzută ca-n vecie pe satul de străbuni de sub pământ.

Toate-s cuibare sfinte, de-nţeles veghea şi rodul veacului de-acasă, stâlpii aceştia care ţin din părţi bolta şi fruntea fraţilor de ţară…

Toate-s citire sacră şi cazanii…

Toate-s un fel de-a zice despre noi!

                                                                        ° °

Sunt prezenţa unui fapt real, care confirmă dovada, că vă sunt necesar. În cel mai rău caz, eu sunt dânsul meu propriu…

                                                        A p r e c i e r i          

„Cred că după cărţile lui Anatol Codru s-ar putea reconstitui cu uşurinţă harta fizică şi spirituală a locurilor care l-au născut, relieful sufletesc al oamenilor în mijlocul cărora a crescut şi care l-au trimis ambasador la Curtea poeziei.

Dacă este adevărat (dar este) că poetul scrie, de fapt, o singură carte, atunci cartea lui Anatol Codru se numeşte cu siguranţă Piatra de citire. O piatră miraculoasă, o carte însolită, despre care însuşi Meşterul spune: „Se aşează-n carte  piatra cu literă şi dălţi…”

Dar de cele mai multe ori Meşterul se retrage nevăzut în „cariera”  de piatră a mitului său, absorbit de munca lui de zi şi noapte, egală cu propriu-i destin. Sapă, înaintează, mai mult se aude decât se vede. Pe unde o fi acum, la ce capitol al pietrei sale de citire? Versurile noi, de aceeaşi reconfortantă vigoare şi prospeţime, ni-l arată bine instalat în galeriile aurifere  în care se află respiraţia  marii poezii”.

Arcadie Suceveanu

                                                                   ° °

„Anatol Codru este poetul pietrei după cum Bacovia este poetul plumbului. 

Or, piatra lui Anatol Codru e materia primă, deopotrivă generatoare şi păstrătoare de lumi. Este evident că poezia basarabeanului se conturează ca bacovianism în oglindă, că piatra redobândeşte fiinţa de care universul bacovian e golit. Cum la Anatol Codru piatra e partea de trăinicie, de îngenunchere a timpului în orice fiinţă, omul însuşi e o formă de munte. Omul e muntele în absolut.

Piatra din om e piatra lui de nemurire (Om nemurind).

Piatra face din Anatol Codru un luptător, trezind reveriile rezistenţei unui popor veşnic ameninţat de durităţile istoriei.

Întoarcerea în piatră echivalează cu întoarcerea la strămoşi, regăsire a timpului pierdut, cu toate viscolirile istoriei.

Astfel, Piatra de citire dă senzaţia unei trăinicii vaste sub semnul sacrului”

Theodor Codreanu

                                                                   ° °

„Poezia lui  A. Codru prezintă un amestec fericit al celor două feluri de a trăi destinul neamului şi lumea. Tradiţional ca formă, dar absolut modern ca inspiraţie, Anatol Codru scrie o poezie de o limpezime şi puritate cu adevărat clasică.

Este o plăcere să pătrunzi în Codrul atât de stufos şi plin de vrajă al poeziei sale. O poezie plină de vis muzical, de incantaţii verbale şi fermecătoare culori şi parfumuri emoţionale din care n-ai mai ieşi, n-ai mai ieşi…”

Ion Miloş                                                                                                                                      

                                                                   ° °

„Anatol Codru vine dintr-o mitologie pe care şi-o face mai întâi el singur, ca apoi s-o compare, s-o înţeleagă, să fie sigur că se potriveşte cu vreuna din mitologiile clasice. Anatol Codru totdeauna este acolo unde nu este, fiind în acelaşi timp şi acolo şi dincolo, într-o dublă existenţă de creaţie – poezie şi cinematografie, vrând să-i dea celei de-a doua suflul primei şi încercarea durerii de a le interpătrunde reciproc, trăind într-o atmosferă a interdependenţei dintre amândouă”.

Victor Teleucă

„Aşezată la răscruce de milenii, Piatra de citire a lui Anatol Codru îşi are sorgintea în codul de legi al lui Hammurabi, precum şi în coloana de sare ce s-a înălţat în urma lui Lot după prăbuşirea Sadomei şi Gomorei, drept semn că o operă de artă, care are menirea să dăinuie peste veacuri, ascunde înlăuntrul ei o adiere omenească, o dorinţă, o neîmplinire, o frângere de destin, un imens sacrificiu. Poeziile lui Anatol Codru ascund în adâncimea lor cristaluri îngheţate ale unor profunde sentimente omeneşti. Umil, poetul îngenunchează dinaintea pietrei de hotar şi al eternităţii, pentru a simţi măreţia clipei care trece şi pentru a înţelege eternitatea întregii creaţiuni”.

Nichita Danilov

                                                          ° °

 „Metafora pietrei,  pe care o anunţă aici,  (Îndărătnicia pietrei), devenea ulterior un „mit personal” al poetului, piatra ca imagine având multiple conotaţii simboliza: dăinuirea noastră pe acest pământ, rădăcinile istorice, vrednicia neamului în a rezista ruinătoarelor valuri invadatoare, descoperirea frumosului încătuşat în miezul pietrei. Piatra de citire, Mitul personal au continuat, la alt nivel şi într-o formulă net superioară, această poetică a pietrei”. 

Eugen Lungu

                                                          ° °                            

Spirit lucid şi inovator, înzestrat cu o remarcabilă inteligenţă poetică, Anatol Codru, se remarcă ca un poet al metaforei. Opera sa  poetică are toate premizele unei lungi trăiri, datorată, în primul rând, mesajului ei deschis, iar unul din meritele poeziei sale este de a ţine trează conştiinţa naţională, într-un moment în care mai mult ca oricând este nevoie de acest lucru. Dacă unul din cei doisprezece apostoli ar fi fost poet acesta s-ar fi numit, negreşit, Anatol Codru”.

Victor Adam

„Transnistrean venit în literatură prin citirea Petrei, căci aşa se numea prima lui carte Piatra de cetire. S-a impus prin stilul original, prin metaforă autentică, prin devotament faţă de cuvânt şi când toţi credeau că vor avea parte doar de cărţi de poezie şi erau în aşteptarea lor, el s-a refugiat pe un alt tărâm, într-un alt limbaj, în cel al cinematografiei. Alte posibilităţi de exprimare, alte posibilităţi de comunicare cu omul, dar aceeaşi atitudine civică, aceeaşi constantă a devotamentului pentru crezul care l-a făcut să pornească din sat şi să ajungă la capitală în căutarea unui adevăr.

În cinematografie a căutat cu aceeaşi fervoare să descopere citirea Petrei, fiindcă numai ea a fost şi este veşnică pe acest pământ, restul este trecător ca şi timpul”.

Iurie Colesnic

Acrostih de compozitoprul Constantin Rusnac

Anatol Codru

Amnar ce scoate din piatră scântei –

                                                   prin muncă grea de salahor –           

                 Cu grijă pentru jilava iască-a credinţei –

                                                                     speranţă sublimă,             

Născut a fost din neam ca o lacrimă curgător

                                             pe-obrazul ce de milenii plânsa.

                 Obrintit de dorul pentru necuprinsa

                                                        De la Nistru pân’la Tisa,

Adânc, tot mai adânc a coborât în propria

                                                        şi a neamului soartă cum

                 Degete-abile pe corzile sacre de harpă,

                                                             dăltuind   a r m o n i a.                   

Trimis  Ambasador la Curtea

                                              Poeziei,

                 Răstignit de-o patimă nebună pentru

                                                                        cinematografie,

O margine de ţară cântata în sunete de clopote

                                                                         de piatră dură,

                 Urcând  metafora-n simţiri alese încă din

                                        „Nopţi albastre” vegheate de acasă,

La el, din bătătură, până pe pisc, acolo, la „Piatra de citire”,

                               unde în disperare, în gări mormintele unui

                       P.opor de răstignire…cer vize de înstrăinare…

                       S.i  nimeni

                                          nu se-ndură

Listă bibliografică

Din colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”

  1. Codru, Anatol. Clipa veciei / Anatol Codru. –  Iași : Tipo Moldova,  2013. –  797 p. – (Colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană).
  2. Codru, Anatol. Față către față : Versuri / Anatol Codru. – Chișinău : Lumina, 2011. – 148 p.
  3. Codru, Anatol. Feciori : Versuri / Anatol Codru. – Chișinău :  Cartea Moldovenească, 1971. –  228 p. 
  4. Codru, Anatol.  Orga de piatră : Versuri / Anatol Codru. – Chișinău : Arc, 2016. – 63 p.
  5. Codru, Anatol. Piatra de citire : [versuri] / Anatol Codru. – București, Chișinău : Litera Internațional, 2004. – 304 p.
  6. Codru, Anatol. Piatra de citire : [versuri] / Anatol Codru. – București, Chișinău : Litera Internațional, 2000. – 304 p.
  7.  Codru, Anatol. Ruperea din neființă : [versuri] / Anatol Codru. – Chișinău :  Cartea Moldovei, 1999. – 300 p.  
  8. Codru, Anatol. 101 poeme  / Anatol Codru. –  București : Biodova, 2011. –  96 p.

***

  1. Barbu, Ecaterina. Jumătate de veac cu Anatol Codru : Povestea dragostei noastre / Ecaterina Barbu. – Chișinău : Pontos, 2015. – 326 p.

Resurse electronice:

http://flacaratv.md/poetul-si-cineastul-anatol-codru-omagiat-la-chisinau-printr-un-festival-de-poezie.html

https://m.play.md/videoplay/videos/166514

Un studiu de Tamara Cotoman, bibliotecar

Comentariu, aranjare de Anastasia Moldovanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s