Ultima lună de toamnă


La început de luna noiembrie am organizat o Conferință literară în cadrul cenaclului Prietenii muzelor, moderatoare, scriitoarea Nina Soroceanu. Programul conferinței s-a axat pe ideea de comemorare și omagiu adus scriitorilor cre au împlinit un centenar de la naștere.

La eveniment au luat parte scriitori, poeți, profesori, bibliotecari, elevi și liceeni. Au fost comemorați scriitorii Alexandru Cosmescu și Anatol Gugel, personalități marcante care au activat în timpul războiului și în perioada postbeliocă, care au încercat, în pofida vicisitudinilor – cenzurii, a invențiilor ideologice, cu prețul libertății, să mențină o literatura română vie.

Al. Cosmescu, junior.

A început să publice proză, dar i-au fost tăiate aripile, traducerile pe care le-a făcut au fost puține publicate. Din diferite motive, a încercat să facă anumite lucrări pentru autorități. Alexandru Cosmescu a fost criticat destul de dur în presa vremii pentru romanele sale și după care, s-a retras în sfera traducerilor pentru a ajuta și a încuraja alți tineri scriitori, a traduce din ei sau din clasici, Război și pace de L. Tolstoi, Idiotul de Dostoevskii. Literatura clasică este baza literaturilor naționale. Clasicii literaturii române – Alecsandri, Eminescu, Creangă, scriitorii care erau interziși în acea perioadă. Se încerca să se promoveze o limbă artificială. A fost (în cercurile restrânse, a lucrat în redacțiile literare a mai multe publicații). În structura US de atunci, tinerii scriitori aveau posibilitate să-și prezinte lucrările unor consultanți literari cu experiență. Al. Cosmescu a fost acel om, care i-a ajutat pe mulți tineri începători, le-a oferit sugestii, și care și-au păstrat recunoștința și azi, Viorel Mihail, Ion Gheoghiță, Irina Stavinschi, George Meniuc, Leonida Lari, Cl. Partole, Nina Slutu, Ion Anton, Nicolae Dabija. El a susținut zeci de scriitori, organiza ședințele deschise pentru prezentarea și înaintarea textelor scrise, oform procesele literare care trebuiau anexate la lucrările înaintate.

Nina Soroceanu.

Nu sunt de acord că Alexandru Cosmescu că a fost puțin apreciat. Toți scriitorii noștri sunt destul de pozitivi față de creația lui, în special Leonida Lari, despre meritul lui pe care l-a avut față de literatura română vie. Opera lui trebuie de cercetat, căci a fost printre primii care a menținut vie limba română în condiții de cenzură dură, care se impunea în ideologie noastră.

Despre Anatol Gugel.

Valeria Dascăl, scriitoare. Este asemeni lui Alexandru Cosmescu, care a menținut flacăra vie și acel mediu cultural propice, care contribuia la dezvoltarea noastră spirituală și a limbii române. A lucrat la revistele și ziarele timpului, „Tineimea Moldovei”, „Moldova”, venea prin școli și discuta cu elevii și studenții. Meritele literare ale lui Anatol Gugel sunt foarte mari.

Nina Soroceanu, scriitoare. L-am cunoscut pe Anatol Gugel, am fost buni prieteni și vecini. Am învățat multe de la el, era un mare intelectual, vorbea limba română extraordinar de frumos și melodios, încuraja tinerii scriitori. A scris proză pentru romane și versuri, eseuri și traduceri din opera marilor scriitori, a făcut și publicistică, „De la Naslavcea la Jiurgiulești”, în care proslăvea limba și neamul într-o limbă frumoasă, impecabilă, melodioasă, a promovat intens tinerele talente.

În acest context s-au depănat amintiri despre întâlnirile cu Anatol Gugel, pe care le organiza în școlile și localitățile din întreaga republică. Astfel, scriitoarea Nina Soroceanu a relatat despre faptul că, încă de pe timpul când era elevă în clasa a noua la școala medie nr. 1 din Soroca, (a. 1968), în acel an și scriitorul Anatol Gugel a avut o deplasare de serviciu în acest oraș cu scopul de a organiza un număr tematic în revista „Moldova”, unde era colaborator titular. Scriitorul șin jurnalistul Anatol Gugel, aflând că eleva Nina Slutu scrie poezii și participă la olimpiadele orășenești și republicane de limbă și literatură maternă, a dorirt să facă cunoștință cu dânsa. În rezultatul acelei întâlniri, pe paginile prestigioasei reviste „Moldova” a fost publicat un interviu și o poză cu fosta elevă, actuala scriitoare Nina Soroceanu. Ea subliniază că acea întâlnire a impresionat-o profund și i-a marcat destinul.

La fel, din partea bibliotecii a comunicat și Anastasia Moldovanu despre un caz similar. Anatol Gugel vizita în anii ’60-’80 satele Moldovei în căutarea de oameni interesanți ai locului. Pe când eram elevă în clasa a șasea în satul natal Mânzătești, raionul Ungheni, eu și sora mea Ana, am devenit protagonistele unei înscenări teatrale despre legenda satului nostru, un crâmpei din istoria satului încă de pe timpul ocupației turcești. Scriitorul Anatol Gugel a cules de la informatorii locali legenda „Podul roabei” transmisă pe cale orală din generație în generație. Acea legendă a fost publicată ulterior în paginile revistei „Moldova”.

Deci, concluzia o formulăm și astăzi, în cadrul conferinței, că rolul scriitorului și publicistului Anatol Gugel este de neprețuit în literatura română.

În acest context dna Nina Soroceanu a făcut referire la impactul comunicării tinerilor cu oamenii vârstnici, aducând drept exemplu un studiu despre IQ de inteligență – e cu mult mai mare decât în cazul necominicării. Anatol Gugel a plecat în eternitate în acest an și a rămas în memoria noastră pe această linie de continuitate prin tot ce a lăsat – cărți de proză și poezie și relațiile cu comunitatea întreagă, care l-a cunoscut. În ultimul an de viață, mai bine zis la o sută de ani, el încă s-a aflat în biblioteci.

Despre un alt scriitor, creația căruia se aliniază la subiectele despre care s-au discutat – activitatea literară în condiții de cenzură, când se citea printre rânduri, dar și performanța limbajului literar, stilistică și metaforă. A plecat la cele veșnice de tânăr, la 24 ani.

Leonard Tuchilatu. A fost invocat în cadrul conferinței pentru a-l readuce în memorie, dar și pentru a face cunoștință tinerilor de astăzi cu creația lui – a fost un caz literar aparte – cu o profunzime și limpezime a lucrurilor desăvârșită, cu o concepție matură despre viață, despre natură, despre durere. Decedat prematur, la numai 24 de ani, poetul nu a reușit să publice în timpul vieții niciun poem. Dar moștenirea lăsată a atras atenția criticilor leterari și a scriitorilor – George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Mihai Cimpoi, Andrei Langa, Alexandru Burlacu, Anatol Moraru, Leo Bordeianu, Andrei Vartic, Alexandru Cosmescu, Miroslava Metleaeva, Ion Anton ș.a. De menționat că poeziile și textele lui lirice, sentimentale, emotive și durute, cu un profund conținut meditativ poetic, au fost selectate și fac parte din unele antologii, care cuprind poemele exponențiale ale basarabenilor, generația anilor 70, numită în literatură ca „Ochiul al trei-lea”, caracterizată și altfel de academicianul Mihai Cimpoi „Caligraf al peisajelor sufletești”. În tălmăcire este o formă de libertate a exprimării poetice, evitând cenzura. Poeziile sale au fost publicate în:

Cartea poeziei 1976, Volumul „Caligrafii” de Lucia Țurcanu, editat în 2017;

O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia de Mihai Cimpopi, editată în  2009,

Dicționarul General al Literaturii Române în 7 vol. , ditat între 2004-2009 (un inventar al numelor de autori, de publicații sau instituții de peaste Prut);

apariții în presa periodică, prima în revista „Cultura” în 1976, apoi în revista „Sud-est cultural” în nr. 2, 2011.

Cărți de autor:

După moartea autorului au văzut lumina tiparului cărțile „Sol” (poezii), ediție îngrijită de Leonida Lari și Marcela Benea (Chișinău, 1977); „Fata Morgana” (poezii și proză), ediție îngrijită de Leonida Lari (Chișinău, 1989); „Sol” (poezie si proză), (Chișinău, București, 1996); „Rapsodie” (ediție în rusă și română), traducere de Miroslava Metleaeva (Chișinău, 2001); „Orchestrele dimineții”, selecția textelor de Marcela Benea (Chișinău, 2021).

Cărți despre el.

Poetul și criticul literar Andrei Langa a afirmat că prin cărțile sale, editate postum, Leonard Tuchilatu rămâne până astăzi o enigmă pentru cititori. ”Cercetând arhiva scriitorului, pe lângă lucrările artistice propriu-zise, ea conține și un șir de însemnări critice și reflecții filosofice, descoperim o vie omogenitate între ele. Autorul și-a punctat cu precizia unui veritabil om de creație drumul parcurs între perfecționarea limbajului, a formulei artistice a poeziilor și prozelor sale”, a constatat Andrei Langa. El a editat cărțile: „Leonard Tuchilatu. Creație prin destin” apărută în 1966  în limbile română și spaniolă și „Expresionismul în poezia română : de la Lucian Blaga la Leonard Tuchilatu”, apărută în 2001  în limbile română și spaniolă.

Aprecieri:

Scriirtorul și actorul Andrei Vartic. ...”… Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba… 14 noiembrie, 2001

Dialogul tinerilor

În partea a doua a conferinței tinerii au fost acei care s-au expus prin prezentările pe care le-au pregătit – lectură din poeziile celor comemorați și interpretare muzicală din creațiile compozitorilor naționali, în special genul romanțe, compoziții despre toamnă. Menționăm faptul, că această activitate are și o conotație suplimentară, rezultată din experiența conlucrări reciproce între colaboratorii bibliotecii cu profesorii și discipolii lor din instituțuiile de învățământ de profil – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, prin persoana Dnelor Lucia Galac, șefa Catedrei Management artistic și culturologie, conferențiar universitar și Paulina Zavtoni, profesor conferențiar universitar; și dnelor profesoare de vioară, cu grad didactic superior; Viorica Andriuța, Cătălina Timofte; Viorica Spânu, profesoară de pian, drad didactic unu, Lilia Chetraru, profesoară de Limba și Literatura Română, grad didactic unu de la Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Astfel au fost pregătite materialele pentru activitate conform cerințelor – lucrul asupra receptării unui text, dicția și arta de a recita. În altă variantă s-a abordat stilul de interpretare a genului muzical „romanța”, forța mâinii și a instrumentului muzical, interiorizarea și expunerea muzicală.

Au evoluat elevii

  • Ștefăneș Nicoleta, cl. VI
  • Volog Bianca, cl. X
  • Batrîncea Felicia, cl. X
  • Bobeico Călin, cl. X
  • Pleșca Petra, cl. VII
  • Mangîr Mihai, cl. X
  • Baciu Soleolad, cl. X
  • Vechiu Valeria, cl. X
  • Crudu Emil, cl. X

  • studenții
  • Bădulescu Arina
  • Ciubotăreanu Cornelia
  • Salcoci Iuliana
  • Brinișter Irina

Lansarea expoziției de fotografii Ano-Timpurile Chișinăului de artistul fotograf Andrei Viziru, scriitor, publicist și redactor, o sincronizare în cadrul Conferinței literare “Ultima lună de toamnă”, care a întrunit deopotrivă oameni de creație, studenți, liceeni, pedagogi, bibliotecari și doritori de a asista la eveniment.O interferență a artelor în spațiul bibliotecii : literatură, muzică, vers și fotografie. Momente de regăsire a clipei frumosului din peisaj, a instantaneelor, a oamenilor ce ne-au motivat, a istoriei unui oraș ce ne dă aripi, o simbioză între natură și oameni, a expresiei și a culorii. Asta a dorit să ne transmită autorul acestei voluminoase expoziții, ce numără peste 90 de lucrări.

Biblioteca de Arte expimă mulțumiri participanților, care prin prestanța lor, au contribuit la desfășurarea evenimentului.

Tot odată, și participanții la activitate și-au exprimat gratitudinea pentru ospitatea gazdelor, pentru atmosfera caldă, ambianța reciprocă creată între publicul prezent și colaboratorii bibliotecii.

Astfel menționăm studenții anului unu de la AMTAP, Catedra “Management artistic și Culturologie”, Liceul Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” și toate cadrele didactice implicate în procesul de colaborare cu biblioteca.

Text comentat de A. Moldovanu

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s