Dansul HORA – între tradiție și modernitate


La 29 aprilie se marchează Ziua Internațională a Dansului. Filiala de Arte consemnează acest eveniment prin forme și metode de activități pentru public, prin identificarea și regăsirea informației tematice, astfel încât să contribuim prin aceste eforturi la dezvoltarea colecţiilor si crearea de documente electronice proprii. Tema dansului în general, dar și a celui național este puțin studiată în literatura de specialitate care se regăsește în colecția bibliotecii. Arta dansului național este determinată prin prezența elementului etnofolcloric, care se manifestă în mod deosebit în perioada obiceiurilor de peste an. Anume în cadrul lor se materializează acele elemente dansante, care astăzi le întâlnim la tipurile de dans – hora, sârba, bătuta, învârtita, mărunțica, ș.a. E și firesc să ne axăm în căutările noastre pe arta dansului popular.

Datorită interacțiunii cu utilizatorii, care ne solicită referințe la tema dansului, biblioteca acumulează și completează cu conținut autentic informațiile de care dispunem. Astfel am elaborat liste bibliografice în baza colecției filialei și a catalogului electronic, (https://biblioart.wordpress.com/expozitii-de-carte/liste-bibliografice/; https://catalog.hasdeu.md/cgi-bin/koha/virtualshelves/shelves.pl?op=view&shelfnumber=509); am pregătit informații curente în blog (resurse electronice) în raport cu evenimentele realizate, cu materiale din relatările personalităților pe care i-am invitat la evenimente (https://biblioart.wordpress.com/2017/04/20/pe-aripile-dansului-29-aprilie-ziua-internationala-a-dansului/; https://biblioart.wordpress.com/2015/04/29/astazi-este-ziua-internationala-a-dansului/; https://biblioart.wordpress.com/2016/05/19/biblioteca-vis-s-vis-de-educatia-artistic-estetica-dansul-popular/;https://biblioart.wordpress.com/2014/12/05/vladimir-curbet-destin-plamadit-in-ritm-de-dans/ ). Deasemenea în colecția electronică sunt mai multe clipuri audio-video, produse elaborate de echipa bibliotecii în rezultatul evenimentelor. Cu unele din ele ne vom întâlni astăzi.

În acest an am abordat tema despre dansul „Hora” între tradiție și modernitate. Din relatările dn. Svetlana Talpă, lector universitar, care a dat curs invitației noastre de a veni în fața elevilor cu o prezentare despre acest dans am aflat următoarele:

Grație modificării forțate și programate a structurii biosociale sau culturale a unei unități coregrafice, caracterul dansului Hora, a suferit numeroase metamorfoze de la omul primitiv, unde avea însușire ritualică și până în prezent, unde Hora are drept scop divertismentul/ interludiu. Etimologia cuvântului ar trebui căutată în mitologia elină, şi anume în numele dat de vechii greci zeului solar, Helios.

Conform dicționarului explicativ român hora reprezintă un dans popular românesc cu ritm domol, în care dansatorii se prind de mână, formând un cerc (mare) închis. De asemenea tot aici găsim și alte semnificații a cuvântului hora: cerc format de cei care dansează hora; melodie sau cântec după care se execută hora; petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare; cântec satiric, cu poantă epigramistică, strigat în timpul dansului și chiuitură, strigătură, dârlai; auroră boreală; constelație nedefinită mai îndeaproape; fân adunat (sau împrăștiat dintr-o claie deja existentă ca să se usuce bine) pe un loc de câțiva metri pătrați, pentru a se (re)forma apoi claia; naos (partea centrală a unei biserici ortodoxe (între altar şi pronaos); navă. [2;3]

În această interferență de caractere, terminologia – încă insuficient studiată, nu numai în sfera folclorului românesc ci și în cea a muzicii universale – este grăitoare atât pentru unitatea genului cât și pentru varietatea sa, cea din urmă explicând evoluția termenului spre alte genuri, inclusiv nedansante. Xορός, choros (gr.), din care derivă χορεία [1], a fost în tragedia greacă un dans în cerc, cântat. Forma înrudită kolo, păstrată la popoarele slave (iugoslavi, polonezi, ucraineni), poate fi pusă în legătură cu termenul trac kolavrismos, ceea ce ar arăta o origine tracă a termenului, sau în orice caz o înrudire între respectivii termeni (chiar dacă, în fond, între chronos și kolavrismos comună rămâne numai sfera mare a dansului, nu și particularitățile de ethos (adică specific cultural al unei colectivităţi), dansul trac fiind considerat un dans războinic). Pentru circulația termenului sunt de luat în considerare: chorós (n. gr.). hora (bulg.), cor (aromână), horovod (rusă, хоровод), horumi (georgiană). [1, p.121] Unul dintre cele mai complexe și semnificative rituri ce ține cultul solar este hora.

Pentru noi, spunea G. Dem. Teodorescu „hora reprezintă factorul permanenţă al culturii române în necontenit proces de evoluţii, din preistorie până astăzi”.

BIBLIOGRAFIE

1. Bucşan A. Clasificarea morfologică a dansurilor populare româneşti. În: Revista de Etnografie şi Folclor, tom 12, nr. 3, Bucureşti, 1967.

2. file://Originea%20GHERGA/Volumul%202%20(396901656-2-OG-19).pdf

3. https://dexonline.ro/intrare/horă/25795

Pentru delalii accesați aici:

Selecția de A. Moldovanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s