Maria Iliuț: cântec de leagăn pentru secolul XXI


Cântăreața de muzică populară Maria Iliuț, supranumită „privighetoarea din Munții Carpați” este cunoscută și în alte spații culturale. Folclorul autentic pe care-l promovează ne reprezintă întru totul spiritul național. Cântecul de leagăn interpretat de cântăreață a stat la baza peliculei Cântec de leagăn moldovenesc din cadrul proiectului de filme animate Cântecele de leagăn ale lumii.

Proiectul rus Колыбельные мира (Cântecele de leagăn ale lumii), inițiat de producătorul Arsen Gotlib și regișorul-animator Elizaveta Skvorțova, își propune crearea unei serii de filme în baza cântecelor originale din folclorul diferitor popoare. Pe parcursul anilor 2003-2007 au fost produse peste 60 de episoade a câte trei minute. Fiecare film-cântec prezintă o ancorare în spaţiul specific naţional, impregnat de tradiţiile şi cutumele populare. Elementele alese în cunoştinţă de cauză demonstrează atitudinea serioasă a autorilor faţă de identitatea naţională pe care o prezintă, dar şi de o documentare minuţioasă în domeniu pentru prezentarea spaţiului respectiv. Pornind de la cântecul de leagăn, inspirat din tradiţia naţională a unui sau altui popor, s-a încercat să se apropie de universul mitologic şi cel simbolico-metaforic. Semnificativ e că animatorii apelează la cântecul de leagăn autentic în interpretarea reprezentanţilor nationalitătilor respective.

Printre epizoadele semnate de Elizaveta Skvorţova se înscrie şi Молдавская колыбельная (Cântec de leagăn moldovenesc, 2005). Acesta este preluat din repertoriul Mariei Iliuţ, interpretă cunoscută de muzică populară. Filmul începe şi finalizează cu imaginea lăicerului lung multicolor pe care aleargă un copil, căruia mama-i cântă: ..hai liu-liu-liu, când te-i scula, mare-i fi/Mare ca și paltinu, tare ca și stejariu…/ Și-i fi mare de ajutor de dat apă pe cuptior/ Tati vara la casât, ca și mami la prășuit, /hai liu-liu-liu...”. Lăicerul, utilizat ca simbol al drumului vieţii, pe care va porni copilul, iar gama variată semnifică multiple feţe ale existenţei umane: binele şi răul, frumosul şi urâtul. Este drumul spre formarea identităţii. Semnificativă este sinteza dintre cântecul de leagăn şi imaginea filmică, care pe de o parte vine să susţină coloana sonoră, ce pretinde a fi determinativă pentru peliculă, pe de altă parte, imaginile conţin o serie de simboluri, în care se prefigurează identitatea naţională. Chiar şi ordinea lansării imaginilor-simboluri urmăresc logic creşterea şi formarea tinerei generaţii.

Subiectul se include prin visul mamei care îşi adoarme odorul. Printr-o apropiere a camerei de faţa mamei în gros-plan, prin suprapunere apare imaginea casei părinteşti în mijlocul unui peisaj pitoresc. Pe acoperişul casei se află un cuib de cocostârci – simbolul continuității, liniştii şi păcii în casă şi în sufletul oamenilor. Din cuib îşi ia zborul cocorul spre cer unde se alătură stolului ce se tot înalţă.

Pe parcursul filmului autoarea reuşeşte să aducă în prim-plan o serie de simboluri: drumul prin care va trece copilul spre formarea sa, spre prefigurarea identităţii, pornind de la poalele stejarului – simbol al tăriei şi puterii, fântâna cu simbolurile soarelui şi a lunii, căciula de cârlan – un element specific al portului popular moldovenesc, crucifixurile de la răspântia de drumuri, ce presupun o binecuvântare celui care porneşte în lume – toate configurând acel univers complex al identităţii româneşti.

Vezi: Cântec de leagăn moldovenesc la adresa:www.youtube.com/watch?v=wyeFga8DuP8&list=PLHgzF1P_muIs9w5oL8adSO13O1zhYphcA&index=7&t=0s

Text de Violeta Tipa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s