Pagini din istoria filmului de animație moldovenesc


Din colecția literaturii „Artă” fac parte cărți ce țin de domeniul artistic al vizualului. Opera literar-artistică transpusă pe ecran este un subiect important în studiul de cercetare și este abordat în paginile volumelor din colecție. Crearea unui film în desene animate presupune și crearea personajelor, prototipul cărora regizorii îl preiau din operele literare. Profilul lui „Guguță”, creat de scriitorul Spiridon Vangheli, unul din cel mai popular personaj literar, (vezi și: https://biblioart.wordpress.com/2013/07/25/guguta-personajul-literar-creat-de-spiridon-vangheli/), a inspirat mai mulți oameni de creație din lumea filmului de animație, a fost abordat și în literatura de studiu, spre exemplu în cartea V mire oživšej kukly (În lumea păpușilor vii) de Taracenko Larisa, care se regăsește în colecția bibliotecii și pe care o propunem spre cunoașterea cititorului inițiat despre cinematografia moldovenească, istorie și critică. În materialul ce urmează Vă prezentăm o incursiune în istoria animației moldovenești, și anume despre regizorul Elbert Tuganov care, fiind inspirat de unele aspecte ale cinematografiei noastre, a contribuit prin aportul său la crearea personajului de film „Guguță”.

Acum, jumătate de secol, în 1970 la studioul Moldova-film se crea primul film de animație cu Guguță în regia lui Constantin Bălan. Istoria apariției acestui film ține și de numele lui Elbert Tuganov, scenarist, regizor și pictor-animator estonian. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea regizorului, considerat părintele filmului de animație cu păpuși în Estonia.

Destinul lui Elbert Tuganov (22.02.1920-22.03.2007) ia oferit o viață lungă și fructuoasă. S-a născut în orașul Bacu, Azerbaidjan, la vârsta de șapte ani împreună cu mama și bunica ajunge la Berlin, unde după absolvirea școlii își începe cariera filmică. În anii 1937-1939 lucrează în două studiouri private germane, unde pentru prima dată ia cunoștință de animație. Primul era un studio de animație care executa spectacole comerciale, iar al doilea – atelierul Döhring Film, unde a lucrat în calitate de asistent de operator. Când în Germania la putere vin naziștii, Tuganov pleacă în Estonia și se încadrează în serviciul militar, din care se eliberează după război, în 1946. Visa să revină la Berlin și să studieze arhitectura, dar soarta ia prescris altfel calea vieții, aducându-l la studioul Tallinfilm. Aici, timp de 11 ani a lucrat în calitate de operator și pictor la filmările combinate, apoi a început să scrie scenarii și să regizeze filme de ficțiune. Natura sa artistică, dorința de-a se exprima prin formule simbolico-metaforice îl face ca în 1957 să se dedice total filmului de animație și, în special, celui cu păpuși, fiind unicul în acest gen în Estonia. Cu primul său film – Visul piciului Peter (1958) – Tuganov pune bazele studioului de animație Nukufilm. Chiar de la primele sale filme cucerește nu doar copiii, ci și maturii. Filmele sale sunt create cu multă ingeniozitate și umor. Regizorul abordează cele mai diverse tematici începând cu povești și terminând cu problemele sociale ale timpului: problemele educației în filmul Talentul (1963), birocrația – Parcul (1966), dispariția unor profesii – Ultimul coșar (1964) etc. Pe parcursul vieții a creat peste 40 de filme de animație.

În 1970, aflându-se într-o vizită la Chișinău, descoperă într-o librărie cartea lui Spiridon Vangheli Isprăvile lui Guguță (Chișinău, 1967), care îl impresionează. Elbert Tuganov, având la acea oră o bună experiență în domeniul animației cu păpuși, descoperă în Guguță un personaj de film. Vine la studioul Moldova-film cu propunerea unui proiect de scenariu pentru un viitor film de animație. Tuganov ia la baza scenariului două povestiri ale lui Spiridon Vangheli „Cuşma lui Guguţă” şi „Moş Gerilii”. Dramaturgia filmului o construieşte prin intermediul monologului interior al eroului.

Tot în acea perioadă, proaspătul absolvent al VGIK-ului, Constantin Bălan, angajat la Moldova-film în calitate de pictor-scenograf, visa la crearea unor filme de animație și ducea tratative cu administrația studioului pentru a i se permite lucru în acest domeniu. Destinul îi pune față în față: Tuganov cu scenariu și Bălan cu visul.

Critica timpului n-a rămas indiferentă de filmul Guguţă, care a fost cordial primit și de auditoriul copilăresc, „şi înalt apreciată de maeştrii animaţiei ruse Fiodor Hitruk şi Veceaslav Kotenocikin (ultimul, cunoscut de publicul din Moldova în special după serialul Nu pogodi – n. a.) care au ţinut să menţioneze transferarea reuşită a materialului literar pe ecran, căutările inspirate ale tânărului regizor, desenele originale pe sticlă, utilizarea cu succes a muzicii compilative. În animaţia moldovenească s-a născut un erou naţional”[1].

La crearea filmului Guguță și-au adus aportul pictorii Galina Polejaeva, Ana Evtușenco, Petre Bălan, Aurel Guțu, operatorul Vladimir Ișiutin, păpușarul Vladimir Cuic.


[1] Лариса Тарасенко. В мире ожившей куклы. Кишинэу: Literatura artistică, 1982, p. 17.

Consemnare Anastasia Moldovanu, text Violeta Tipa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s