Cartea și cititorul: noi provocări


La ședința ordinară a cenaclului „Prietenii muzelor”, realizată recent la biblioteca, a fost invitați oaspeți pentru a dezbate o temă foarte actuală, care a constituit și genericul mese rotunde. Pentru început, invitații au fost informați, că pentru anul 2020  BM „B.P. Hasdeu” are o agendă importantă, anul fiind declarat ca An al Lecturii.

Bibliotecarii, fiind cei mai versați în materie, cunosc cel mai bine și problemele care îi îndepărtează de la o vreme pe cititori de carte. Care să fie motivul? Ne întrebăm noi, bibliotecarii, se întreabă învățătorii, jurnaliștii, scriitorii, părinții… – adică toți acei care sunt implicați, într-un mod sau altul, mai mult sau mai puțin în activitățile de promovare a lecturii printre cititori. Fiind antrenați în diverse programe și proiecte de culturalizare a utilizatorilor bibliotecilor noastre, am acumulat pe parcursul anilor o experiență bună de a le cultiva dragostea față de carte și lectură unui număr cât mai mare de cititori. Probabil, perioada pe care o parcurgem – de invazie a internetului și a celorlalte mijloace de comunicare virtuală necesită abordări noi, de altă natură, care ne-ar face pe noi toți, utilizatori ai noilor tehnologii, să nu uităm nici de cele tradiționale, adică de carte. Tocmai  pentru a căuta și găsi care ar fi aceste noi metode și tehnici de a menține interesul cititorului pentru carte, am decis să ne consultăm și să dăm ascultare unor oameni din alte domenii decât cele de biblioteconomie, însă totodată, versați în tema abordată.

Invitații bibliotecii au fost: Nina Soroceanu, pe post de moderatoare, jurnalistă, scriitoare și textieră, deținătoare a numeroase diplome și premii literare, autoarea multor cărți pentru copii și maturi: Cum am trăit într-un mărCastele pân-la stele, În Papagalia (carte de colorat), Împreună cu Binuţu, Primii paşi, Nas în Nas, „Gră­diniţa mea”, „Cine vrea la şcoală”, „Mofturel”, „Zânele primăverii”, „Am venit la voi, copii”, „în căsuţa melcului”, „Cuvinte înflorite”, Primii paşi : numărătoare pentru pici, Cum am trăit într-un măr: (Povestiri pentru elevii claselor primare,  De la noi până la voi : Poezii de voie bună, Am vorbit cu florile : (Versuri pentru copilaşi drăgălaşi. De la sat, de la oraş, placheta de versuri Timp abrupt, Cu rădăcinile în vânt : Povestiri şi nuvele, Portret de rector-Gheorghe Rusnac , Niciodată şi totdeauna : (Versuri lirice), Timp abrupt : poezii, Catedrala : (Versuri lirice şi sociale, epigrame, balade, ecténii, doine, romanţe, 101 poeme, romanul Iminent ș.a.

Gheorghe Colțun, Dr. hab., în filologie, conf. Universitar, autor de cărți: Frazeologia limbii româneSintaxa limbii române: (suport didactic), Vultur pe culme: 111 haiku-uri pentru iubitul nepot., Palma lui Iisus (versuri), Anotimpul înmuguririi cuvintelor : opera poetică și desigur, a numeroase studii și articole de lingvistică ș.a.

Alexei Mîțu, doctor în științe agricole și cercetător științific superior la Institutul pentru Horticultură și Tehnologie Alimentară, alcătuitor al monografiei „Angela Păduraru, Priveghetoarea de la nemțeni: cronici, schițe, documente, fotografii”;

Ana Manole, Laureată a numeroase mențiuni și premii în cadrul Saloanelor de Carte pentru Copii și Tineret de la Chișinău, jurnalistă, scriitoare, publicistă, redactor de carte, autoare a mai multor cărți:  Salcâmi în floare, Cruciada afgană, schțe, Rămurele-nemurele, texte pentru copii, ,Lui-lui-lui, Chișinău; Spicuţa, Anotimpurile pâinii,  Streașină cu rândunici, La strunguţa bradului…, texte pentru copii, Deocamdată… Poeme de oblojit Ţara,, Cu alte cuvinte…, poeme,; Dezlegarea Ierbilor. Poeme de dincolo și de dincoace, Ochii lui Iisus ș.a.

Gheorghe Postolache, laureat a numeroase premii și diplome ca particuipant la Saloanele de Carte și Festivaluri de Satiră și Umor din Moldova, scriitor, umorist, antolagator, redactor de carte, semnatarul propriilor culegeri de schițe umoristice: Perle de-ale elevilor, Bancuri la propriu… și la figurat, … și alte personaje

Ion Diordiev, laureat a numeroase premii și diplome ca participant la Saloanele de Carte și Festivaluri de Satiră și Umor din Moldova și din România; poet, umorist, prozator, dramaturg, autor de aforisme, publicate în: O antologie a aforismului românesc de pretutindeni (2005, 2007), Antologia epigramei românești, 2007, Constelația Post-scriptum, 1999,  Pâînea mea caldă, Adevărul și minciuna, 2011, și autor de cărți: Zigzaguri, Amărăciunile dulcelui, Hopuri, Pîinea mea caldă, Culegând frumoasele poveţe, Din culisele vieţii, Oceanul paharului ş.a.

Elena Țârdea-Spinei, deținătoare a diplomelor de participant la multe ediții la Saloanele de Carte pentru Copii și Tineret din Chișinău, jurnalistă și poetă, domiciliată la Soroca, ghid coordonator la monumentul „Lumânarea Recunoștinței”, autoare a 11 cărț pentru copiii: Fetiţe-garofiţe : (poezii pentru copii), Povestea Abeceduțului (poezii pentru mucuţi), Poveşti versificate despre toţi şi despre toate, Zîmbet cu soare : Poezii pentru copii, Grădinița cărților, S-au copt cireșele, copii ! : Poezii pentru copii, Aici norii sunt aproape… : (miniaturi), Dar de la iepuraș : Poezii pentru micuți

 Lidia Hanganu, ex-metodistă la Direcția de Învățământ Hâncești, responsabilă de  Educația preșcolară, cititoare pasionată.

Ileana Țurcanu, interpretă de muzică populară și de romanțe. A ediat până în prezent 3 CD cu melodii în interpretare proprie, participant la mai multe ediții ale concursurilor de romanțe din Moldova și la Festivalul Internațional de Folclor ,,Nufărul Alb”.

Tema a generat discuții constructive.

Astfel,  Ana Manole a subliniat: Cartea este o componentă din viața noastră spirituală.  De ani buni, mă deplasez cu plăcere, dar și cu maximă responsabilitate la întîlniri cu copiii de toate vârstele: și de grădiniță, și de clasele primare și în clasele de liceu atât în capitală, cât și în multe localități din republică. Copiii sunt foarte receptivi și foarte bucuroși, mai ales dacă le dăruiești cărți. Iată de ce consider că am putea menține interesul copiilor pentru carte, doar atunci când vom acționa în așa mod, încât să-l convingem că cartea are o valoare inestimabilă. Am mai observat că în acele instituții de îănvățămînt, fie din capitală sau din vre-un sat îndepărtat, dacă se găsesc oameni maturi, intelectuali în special, care le amintesc cât mai des copiilor despre valoarea cărții, există un interes sporit față de carte.  Maturi le servesc celor tineri drept exemplu în această privință.

Nina Soroceanu: Nu vom pierde valoarea cărții, atât timp cât ea ne interesează; Cartea se citește, dar trebuie de găsit noi modalități de promovare; Nu doar scriitorii trebuie să fie cointeresați de soarta cărții dar și membrii comunității. Este foarte important să revenim la bunele practici pe care le-au folosit deja cei implicați în promovarea cărții, și mă refer aici la vechile practici de promovare a cărții. Ne lipsește ziarul „Noutăți editoriale” și mai tare ne lipsește minunata revisă „BiblioPolis” editată de BM „B.P. Hasdeu”, care era ca un catalizator pentru bibliotecari, dar și ca o rampă de lansare pentru mulți condeieri de la noi.

Gheorghe Postolachi: Dacă părinții nu citesc, e greu să crești cititor de calitate. Totuși, cartea valoroasă nu rămâne necitită. Mă refer în special la albumele dedicate Mariei Bieșu, lui Nicolae Sulac, redacorului revistei „Amic” Alexandrina Rusu, care a fost și o bibliotecară profesionistă adevărată. Mai menționez că este important să-i promovăm și pe acei oameni cu mână largă, care sponsorizează editarea cărților. Un nume de referință în această privință este Directorul General  ai Firmei editorial-tipografice „Baștina Radog”, dl. Alexandru Rusu. Dar preocuparea noastră permanentă este și trebuie să rămână cititorul!

Elena Țârdea-Spinei: vin direct de la Soroca, deoarece nu mi-am permis să nu onorez invitația dnei Nina Soroceanu de a participa la acestă masă rotundă. Mă bucur foarte mult că-mi pot împărtăși și eu experiența pe care am acumulat-o în promovarea cărții printre cititorii de toate vârstele. Mă deplasez deseori prin grădinițe și prin sate nu doar pentru a-mi promova propriile cărți, dar și pentru a le cultiva cititorilor dragoste față de carte. Aș vrea să mai subliniez, că ne susțin în această privință și conducătorii ziarului nostru regional, unde inserăm deseori și pagini tematice dedicate cărții, sau materiale la această temă.

Gheorghe Colțun: Din păcate, carul nu se va urni atât de curând și de ușor din loc,dacă organele de resort nu vor găsi posibilități financiare ce le-ar permite bibliotecilor să achiziționeze cât mai multe cărți. M-am informat și am aflat cu stupoare, că uneori unor biblioteci nu le sunt alocate încaltea nici vre-o două sute de lei în acest scop. De aici se trage o altă belea: fondul de carte. Cum îl completăm? Întrebarea rămâne deschisă. Mai  există o problemă dureroasă – destinul cărții. Îmi amintesc cu nostalgie de acele încercări frumoase de a organiza biblioteci mobile în oraș. Dar au dispărut. De ce? Acele cărți, răspândite prin intermediul bibliotecilor mobile s-a întâmplat să fie sustrase de unii inși lși duse la maculatură. Sunt tineri care doresc să citească, dar trebuie să-i găsim! Promovați cartea electronică în biblioteci!

Ion Diordiev. Mă doare foarte mult vremea vieții mele. Lucrez, în speranța că voi fi auzit, asupra unui poem „Rugă către Luceafăr”. Am activat pe timpuri la Biroul de propagandă a cărții de pe lângă Uniunea Scriitorilor din Moldova. Deși denumirea acelui birou nu e tocmai salutabilă, în schimb cartea era promovată în mod organizat, transparent și eficient. E necesar să se mobilizeze toți scriitorii și toți bibliotecarii să alcătuim un set de propuneri către actuala conducere a US, dar și către ministerul de resort de a folosi și vechile practici eficiente de promovare a cărții, dar să elaborăm și altele noi.

Alexei Mîțu: Sunt optimist, cartea trebuie să aibă cititorul său! Dispunem de tehnologii moderne, eficiente de editare a cărților. M-am convins de acest adevăr atunci cînd am decis să adun cât mai multe amintiri despre inegalabila noastră interpretă de muzică populară și de romanțe, Angela Păduraru. Da, ea a fost consăteanca mea. Tocmai de aceea mi-a fost mult mai ușor să găsesc limbaj comun cu conducerea satului, să-i mobilizez pe consăteni să scrie despre interpretă. Am apelat cu aceiași rugăminte și la foștii colegi de scenă a interpretei, la mulți dintre acei care au cunoscut-o și prețuit-o. N-aș putea spune că mi-a fost ușor să-i conving pe toți să însăileze pe hârtie amintiruile lor, dar am adunat suficiente materiale, astfel că a fost posibil să tipărim chiar o monografie despre regretata interpretă. Meritul meu este că am scris și semnat prefața și epilogul cărții, în rest meritul cel mare îi revine redactorului acestui album, dna Ana Manole, căreia îi mulțumesc și pe această cale pentru colaborare. M-am bucurat să constat că la Biblioteca de Arte sunt patru exemplare ale acestui lucrări.

Ileana Țurcanu: pentru mine Angela Păruraru a fost și rămâne un model.Din păcate, nu am cunoscut-o personal, însă de mic copil ascultam cu mare emoție piesele folclorice interpretate de dânsa. Am remarcat încă de pe atunci, iar acum, la maturitate îmi dau seama cât de migălos și priceput își alegea textele pe care le cânta. Îmi place și mie să cânt texte expresive, cu tâlc. Unde le pot ghăsi? Bineînțeles, în cărți, în culegerile de folclor. Nu mă despart de carte.

Lidia Hanganu: Când stau și mă gândesc cum i-am deprins pe cei doi copii ai mei să citească, imi dau seama că lucrul acesta l-am făcut foarte ușor. Deoarece nu le-am ținut morală, nu i-am forțat să ia cartea în mână, ci ei ne-au urmat exemplul nostru, a membrilor maturi ai familiei. Citeam noi, au dorit să citească și ei. Acum sunt mari, dar continuă să citească și literatura artistică. Cititorul se educă în familie, apoi la grădiniță, la școală…

            Și acum, că m-am pensionat, continui să citesc,. Ba mai mult ca atât, atunci când am fost nevoită să plec la munci în Italia,cartea m-a ajutat să-mi păstrez calmul sufletesc, să-mi alin dorul de casă. Așteptam să vină microbuzele de rută din Moldova, și mă bucuram nespus de mult, când în coletele mele găseam cărți, pe care le citeam pe loc. Apoi mă interesam cine dintre conaționalii noștri au mai primit cărți, pentru a le împrumuta. Făceam schimb de literatură, un exemplu viu, cum ne-a salvat cartea de la mari întristări.

Moderatoarea a făcut unele bilanțuri ale întâlnirii de suflet, mulțumindu-le participanților la dezbatere, subliniind că tema e atât de vastă și complexă, încât, cu siguranță, fie noi, fie alți bibliotecari vor reveni cât de curând la ea, dar că nici într-un caz nu trebuie s-o abandonăm.

Noi, gazdele, le-am mulțumit participanților la masa rotundă, ne-am notat ideile judicioase pe care le-au formulat invitații noștri, și continuăm să căutăm noi forme și metode de promovare a cărții printre cititori, astfel încât, ca pe cele mai eficiente să le punem imediat în practică.

Comentariu de Anastasia Moldovanu

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s