Conferință Științifică Omagială: Interpreta Maria Cebotari, 110 ani de la naștere


Conferința face parte dintr-un eveniment de mare valoare în cultura națională. A fost organizată de către Institutul Patrimoniului Cultural în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei și Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”, cu suportul Ministerului Culturii, Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Au participat invitații Andrei Chistol, Secretar de stat în domeniul culturii, acad. Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, academicianul Mihai Cimpoi, dr. hab. Victor Ghilaș, Director al Institutului Patrimoniului Cultural, care au transmis mesaje de salut acestui forum științific. Secretarul de stat, Andrei Chistol a menționat că numărul mare de participanți la eveniment demonstrează încă odată faptul, că Maria Cebotari este considerată pe bună dreptate una dintre cele mai mari soprane ale secolului XX. „Datoria noastră, a tuturor este de a păstra și transmite mai departe generațiilor tinere creația incomensurabilă a Mariei Cebotari. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va susține în continuare desfășurarea „Concursului internațional al cântăreților de operă Maria Cebotari”. Acad. Ion Tighineanu a menționat rolul Mariei Cebotari în aspect național și internațional iar acad. Mihai Cimpoi a consemnat importanța evenimentului ca o etapă importantă în valorificarea creației vaste și inegalabile a Mariei Cebotari. Un moment surpriză al evenimentului a fost și mesajul video de salut și mulțumire pentru eveniment, (în traducerea Luciei Nastasiu) venit din partea fiului mai mic al interpretei.

Agenda evenimentului a inclus comunicări ale: dr. hab Aurelian Dănilă „Maria Cebotari: CV-ul unei Primadone”, dr. hab. Victor Ghilaș „Maria Cebotari pe scena lirică a Operei Române din București”, dr. Svetlana Țîrcunova „Creația Mariei Cebotari – obiect de studiu al muzicologilor din Republica Moldova”, dr. Serghei Pilipețchi „Soprana Maria Cebotari în creația compozitorului Richard Strauss”, Anastasia Moldovanu „Maria Cebotari în amintirea contemporanilor”, dr. Dumitru Olărescu „Actrița de film Maria Cebotari: roluri și destine”. Totodată participanții la eveniment au vizionat filmul „ARIA”, scenariu Dumitru Olărescu, regia Vlad Druc., consultant Aurelian Dănilă.  (durata 72 min). 

Comunicările au cuprins date și informații din copilăria, studiile, activitatea muzicală, artistică și cinematografică a Mariei Cebotari, având la bază principalul instrument de cercetare științifică – documentarea și metodele de cercetare – citarea referințelor bibliografice, evaluarea surselor de informare. 

Deși manifestarea a decurs în limitele obișnuitului, totuși, la final, pentru unii din noi s-a părut că a decurs ceva neobișnuit, curios, rupt din contextul unui destin tragic, inexplicabil, unic. Și asta se datorează faptului, că noi înșine, trăitorii din acest petic de pământ, unde s-a născut interpreta a fost rupt din contextul ei obișnuit, și noi toți ne-am pomenit la un moment dat străini acasă. De aceea, la timpul oportun, n-am putut/nu s-a putut să o glorificăm pe Maria și tezaurul inegalabil pe care l-a lăsat la vârsta înfloririi talentului ei. Dar pentru noi au făcut-o germanii, francezii, englezii, italienii și întreaga Europă. Fiind născută în timpul Guberniei și plecată pe timpul României Mari, noi n-am cunoscut-o, apoi n-am recunoscut-o, învinuită de fapte grave, despre care nu se știe dacă au avut loc într-adevăr. Talentul și personalitatea de care dădea dovadă, depășeau limitele acestor învinuiri. Dovezile sunt presa timpului, peliculele de cinema, sunt mărturiile colegilor de studiii și serviciu, relațiile cu oamenii care au cunoscut-o din fragedă copilărie și până la ultima suflare, care ne povestesc despre Maria adevărată. Însă poate nu suntem și noi corecți în exprimare, deoarece în Chișinăul anilor ’60 existau doar niște indicii, un disc de al interpretei, despre care tinerii de atunci nu-și dădeau seama ce reprezenta Maria Cebotari, despre ea se vorbea în șoaptă. Aurelian Dănilă a confirmat, că în anii ’70 pentru a începe studiul unei primadone avea doar vreo  patru imprimări, iar de la radioul național a primit indicații despre faptul că numele artistei să nu fie pomenit în mass-media. În anii ’80 întrebarea despre Maria Cebotari se punea pe muchie de cuțit de către unii intelectuali, atunci când venea vorba dacă creația ei trebuie să fie sau să nu fie introdusă în cărțile de referință. Mihai Cimpoi a invocat acea situație, când Maestrul în Arte, pictorul Glebus Sainciuc a demonstrat verticalitate și a insistat să fie introdus articolul despre Maria Cebotari în volumul doi al Enciclopediei Literatura și Arta Moldovei, ediție, 1986. 

De ce a trebuit să treacă atât de mult timp pentru ca Maria Cebotari să fie acceptată de către noi și cu atât mai mult, acceptată în conștiința noastră? O întrebare adresată audienței de Svetlana Țîrcunova. Ea identifică factorul ideologic, în cadrul căruia are loc schimbarea generațiilor și a ideologiei, dar care necesită delimitarea aspectului ideologic de procesul de creație. Al doilea factor îl constituie cel metodologic, determinat de lumea interioară a interpretului, care nu poate fi apreciat. În reflectarea creației muzicale a interpretei, întâietatea și meritul pe deplin aici îi aparține dr. hab. Aurelian Dănilă prin apariția studiului monografic „Maria Cebotari în amintiri, cronici și imagini” în care se regăsesc evoluția evenimentelor  legate de acest nume pe parcursul a o sută de ani. În comunicarea sa „Creația Mariei Cebotari – obiect de studiu al muzicologilor din Republica Moldova”, Svetlana Țîrcunova spune că  în mai 2019 a apărut și primul studiu ca obiect de cercetare al creației interpretei la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Disertația reprezintă un caleidoscop al evenimentelor interpretei, în care se perindă oameni, concerte, contacte, relații de creație. Opera de creație, cântul vocal al Mariei a început să prezinte un interes deosebit și subiect de cercetare în muzicologie, în domeniul interpretativ, ținuta scenică. Un rezumat al temei de cercetare „Soprana Maria Cebotari în creația compozitorului Richard Strauss” a fost prezentat în comunicarea făcută de Serghei Pilipețchi. Autorul desprinde din activitatea interpretei perioada de colaborare cu renumitul compozitor german,  interpreta fiind prezentată ca unul din principalii promotori al creației lui , dar și mai mult de atât, ca un creator de relații social-umane de calitate în raport cu oamenii de creație, pe care îi unesc nivelul de înțelegere a unei cauze comune – arta. Richard Strauss a apreciat mult creația Mariei Cebotari, ea fiind cea mai bună interpretă a operelor și spectacolelor lui pe scenele din Berlin. Pentru prima dată Maria a cântat în duet cu compozitorul în anul 1941, în toiul războiului erau interpretate rolurile Arabelle, Dafnei, Madlen, Solomeea (ultimul rol), dar relațiile s-au diminuat după război din motivul de sănătate al cântăreței. Maria Cebotari a cucerit inimile a mii și mii de spectatori, jucând sute de roluri pe cele mai prestigioase scene ale lumii: The Royal Opera, Convent Garden – Londra, Metropolitan House Opera – New York ș.a. 

Despre prestația de excepție a Mariei Cebotari pe scena lirică a Operei Române din București a vorbit Victor Ghilaș, care a sustras din presa timpului participările interpretei în cadrul stagiunilor de la București organizate între anii 1939-1943, unde Maria interpreta roluri în mari spectacole de operă. Criticii de artă nu au ezitat să scrie atunci despre succesul complet al unei  mari artiste dramatice, care nu s-a mai întâlnit până atunci în opera română, despre talentul și nivelul de artă al unei inegalabile voci inteligente, șlefuite. Se scria în acest context și despre necesitatea schimbării localului, pentru că au apărut mari talente de talie europeană pe scena operei din București. 

E cunoscut faptul că Maria Cebotari s-a produs și în domeniul cinematografiei, având deja o experiență bogată și recunoscută în lume ca celebră interpretă de operă. Aceasta se datorește talentului polivalent și a calităților ei scenice cu care a fost înzestrată, dar și inteligenței de care dădea dovadă. Avea predilecție și atașament față de cunoașterea limbilor străine, cunoștea șapte limbi, pe care le vorbea cursiv. Germanii nu făceau o deosebire între limba vorbită de ea sau de un originar al lor. Prefera să-și joace rolurile sale în limba de origine. Un discurs amplu și profund despre acest aspect al activității interpretei l-a avut Dumitru Olărescu, cineast, doctor în studiul artelor, în comunicarea „Actrița de film Maria Cebotari: roluri și destine”. El spune, că Maria a apărut în lumea filmului muzical, când acesta luase deja amploare în toată Europa.

A avut în preajmă personalități de primă mărime, autori, actori, interpreți și regizori cu care a lucrat: Carmine Gallone, patriarhul filmului muzical pe atunci, Vladimir Strijewscki, Herbert Maish, Vittorio de Sica, Ivan Petrovic, Fosco Giacchetti, Georg Alexander, Hide von Stolz, Hans Junkerman ș.a. care, prin    străduința lor au reușit să repună în valoare calitățile vocale a interpretei Maria Cebotari. Și probabil, aici a contribuit capacitățile ei de comunicare și conlucrare cu partenerii în procesul de lucru, despre care s-a menționat anterior. S-a produs în filmele muzicale ”Fata în alb”, „Cântec de leagăn”, „Inimi tari”, „Madame Butterfly”, „Odesa în flăcări”, „Maria malibran” ș.a. în total zece filme pe parcursul anilor 1931-1948.  I-au fost acordate premii înalte pentru măestria sa – „Cupa Mussolini”, pentru filmul „Odesa în flăcări” în care juca rolul principal, a fost acordată Medalia de Aur de la Bienala de la Veneția. Despre acest film vorbitorul Dumitru Olărescu a dezvăluit faptul, că regimurile din România și Italia au distrus toate copiile filmului ca fiind unul antibolșevic, dar, spre fericirea noastră, în 2004 s-a găsit o copie dintr-o filmotecă particulară. Prin mai multe dificultăți filmul a ajuns și la noi. Prezentarea lui în mediul nostru a fost următorul pas spre recunoașterea Mariei acasă.  În continuare a fost făcută și o remarcă în dorința de a reconstitui profilul Mariei Cebotari prin ochii contemporanilor ei. Este vorba de maestrul în arte Glebus Sainciuc, care a fost prietenul ei din copilărie și în permanență a invocat aceste amintiri în fața spectatorilor săi, ele fiind de fapt, cele mai veridice surse. 

Conferința a culminat cu prezentarea filmului de nonficțiune „Aria” în regia lui Vlad Druc, scenariu Dumitru Olărescu, consultant Aurelian Dănilă. Cadrele inedite din film cu participarea Mariei Cebotari demonstrează fără rezerve, talentul fără limite al unui destin dramatic, ajuns pe culmile perfecțiunii

text de Anastasia Moldovanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s