Nicolae Esinencu.„Frânghia la cer”


Anul 2020 a fost declarat de către  Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci Anul       Lecturii. La Filiala de Arte lectura și cartea se promovează printr-o gamă variată de forme și metode, în care se înscriu și serviciile educaționale. Unul din aceste servicii este „Clubul cinefililor”. Sesiunile preconizate în cadrul serviciului au scopul să extindă orizontul de cunoaștere a cărții și a literaturii în genere de către copii prin intermediul artei audiovizuale. Tipul activităților vor fi desfășurate în mare parte prin vizionarea filmelor și discuțiile/dezbaterile temelor propuse. Sub genericul Animaţia şi literatura vor fi prezentate ecranizări sau interpretări ale operelor literare, o modalitate de a-i provoca pe copii şi adolescenţi să citească opera originală. Cunoașterea în acest sens va avea loc pe două căi –  valorificarea fondului cinematografic naţional şi universal și literatura care a stat la bază creării filmelor.  

Serviciul „Clubul cinefililor” își propune, ca pe parcursul anului să familiarizeze copiii şi adolescenţii cu opere de valoare atât din cinematografia universală, cât şi cea naţională, punând accentul pe mesajul transmis, pe baza literară, muzică, tehnicile de creaţie etc. Serviciul va fi activ în fiecare zi de duminică a fiecărei luni.

Un obiectiv de bază în cunoașterea acestui aspect va fi, ca și în anii precedenți,  promovarea Animaţiei autohtone. La 13 ianurie sau împlinit 80 ani de la nașterea scriitorului Nicolae Esinencu.  A fost poet, prozator, dramaturg, scenarist și a desfășurat o activitate prodigioasă mai în toate genurile, fiind supranumit și copilul teribil al literaturii basarabene. În legătură cu aniversarea dată la BM „B.P. Hasdeu” anul a început cu o importantă Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 80 de ani de la naşterea scriitorului, publicistului, cineastului Nicolae Esinencu, Laureat al Premiului Național, Maestru în Arte, Cavaler al Ordinului Gloria Muncii.

Ca și pe mulți alți maeștri ai cuvântului scris, Nicolae Esinencu (13 01.1940 – 25.04.2016) a fost ademenit de  arta cinematografică. S-a impus în calitate de scenarist , semnând scenarii de film: „Tunul de lemn”, „Vîltoarea”. Cărţi pentru copii: „Harbuzul lui Fănel” (1972), „Bună dimineaţa” (1977) ş.a.

Stimați cititori și vizitatori ai blogului nostru, în continuare Vă propunem o informație cu referire la creația lui N. Esinencu în domeniul cinematografiei.

Frânghia la cer a lui Nicolae Esinencu în limbajul filmului de animație de Violeta Tipa, dr. în studiul artelor

Printre cei care au descoperit în film un nou domeniu de afirmare s-a înscris poetul și dramaturgul Nicolae Esinencu. Debutul său s-a produs în calitate de coautor de scenariu la filmul Calul, pușca și nevasta (1975) al regizorului Vlad Ioviță. De asemenea, în tandem cu V. Ioviță mai semnează scenariile la filmele: Făt-Frumos (1977) – o poveste inspirată din folclorul național și pentru pelicula La porțile satanei (1980), o dramă istorică, pe prim-plan fiind evenimentele secolului al XVIII-lea, în special, luptele împotriva turcilor.

Relațiile dramaturgului cu studioul Moldova-film au devenit și mai strânse când i se propune să conducă studioul de debut „Experiment”, în cadrul căruia realizează filmul de scurtmetraj Căruța (1978) în regia lui Roland Vieru. O perioadă mai prolifică începe cu scenariu scris pentru filmul Tunul de lemn (1986) turnat de Vasile Pascaru, care îi aduce recunoaștere la Festivalul filmului național din Costeși, România (1992) și Premiul pentru cel mai bun scenariu.

Problemele lumii contemporane abordare în creația scriitorului își fac loc și pe marele ecran. În mod special, drama omului contemporan, sortit unei singurătăți va fi prezentă în majoritatea operelor sale: fie exodul țăranilor la oraș și înstrăinarea lor în Cu tălpile verzi (1987) regie Vladimir Plămădeală; ori retragerea în sânul naturii în Vâltoarea (1992) regia Oleg Tulaev; sau încercarea fără rezultat de ași găsi cea de-a doua jumătate pentru viața de familie în Adio, viață de holtei (1989) regia lui Mihai Mihăiescu după povestirea „Roman de dragoste”. (Mai multe detalii despre aceste filme vezi: Ana-Maria Plămădeală. Scriitorul Nicolae Esinencu la răscrucea neoromantismului și postmodernismului (reevaluări cinematografice)//Arta. Seria Arte audiovizuale. Seria nouă. Vol. I (XXII), nr. 2, 2013, p.79-86).

Opera lui Nicolae Esinencu a provocat-o și pe regizoarea filmelor de animație Liubovi Apraksina, care în majoritatea filmelor sale se adresa, la fel, problemelor majore ale societății noastre (problemele ecologiei, educației etc.). L. Apraksina își propune să creeze un film de animație, punând în prim-plan soarta omului romantic, al visătorului cu suflet de artist, iar ca bază ia poemul Frânghia la cer al scriitorului. Protagonistul filmului trăiește în lumea lui unde își au loc doar fluierul, sunetul căruia este considerat „muzica cerească” ori „vocea îngerilor”, floarea roșie ce crește pe fereastră și visurile sale… Visează cu ochii deschişi la frumoasa domniţă, alături de care se imaginează planând, precum cei doi îndrăgostiţi din tablourile lui Mark Chagal. Pelicula Frânghia (1990, scenariul A. Kurleandski, scenografie Emil Cojocaru, camera Oleg Mater, muzica Gheorghe Mustea) este un film de animaţie realizat la intersecţia basmului cu realitatea. Astfel încât am putea să-l clasificăm în aşa-zisul gen de poveste contemporană. Printr-o expunere paralelă, autorii contrapun lumea şi modul de viaţă al eroului cu spirit de artist, care se pretează cu cel al unui personaj de poveste cu psihologia omului mediu din societatea contemporană, înnebunit de goana după bunuri materiale. Autorii, prin intermediul unei frumoase poveşti animate, reuşesc, pe de o parte, să lanseze ideea ascensiunii artistului în cosmosul universului uman, iar, pe de altă parte, să atenţioneze asupra devalorizării fondului spiritual, a decăderii societăţii şi dependenţei ei de scopuri meschine, unde, în afară de bunurile materiale, nimic nu mai are importanţă. Spre regret, filmul Frânghia în regia L. Apăraksina a fost unica adresare a cineaștilor-animatori de la studioul Moldova-film la creația dramaturgului Nicolae Esinencu.

Comentariu de A. Moldovanu

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s