Cercetare și tradiții


Rezultatele cercetărilor științifice nu generează doar beneficii materiale și confort avansat, susținut de tehnologii progresiste. Știința îl învață pe om să-și pună întrebări, să caute și să găsească răspunsuri. Fără cunoștințele oferite de știință, omul nu și-ar cunoaște locul în univers, nu ar ști ce lume îl înconjoară, ce istorie are neamul din care descinde și nici cum poate să asigure dăinuirea seminției sale. În baza unui anumit volum de date (de obicei, imens), oamenii de știință stabilesc legități, construiesc sisteme, astfel, dobândind capacitatea de a percepe realitatea în mod ordonat, de a reuși să aprecieze corect esența fenomenelor, vectorii de dezvoltare a circumstanțelor. Cunoștințele sistematice pot chiar ajuta la intuirea absenței unui element, în cadrul procesului de conturare integrală a imaginii unui fenomen studiat, la căutarea și la depistarea acestuia (am putea exemplifica, referindu-ne la unele elemente din Tabelul lui Mendeleev, la caracteristicile lor, precum și la însăși existența acestora, – fenomene, care au putut fi presupuse înainte de a fi descoperite).

Știința etnologică, de exemplu, făcând parte din registrul științelor istorice, studiază legitățile de constituire și dezvoltare a comunităților etnice. Etnologia cercetează procesele etnice și etnosociale, precum și istoria etnică, ce influențează procesele respective. Am putea demonstra utilitatea aplicării teoriilor din domeniu, analizând foarte succint, care ar fi vectorul cel mai favorabil al orientării unor politici de perspectivă pentru Republica Moldova. Așadar, încă cu aproximativ trei secole în urmă, Dimitrie Cantemir scria despre creșterea și descreșterea Imperiului Otoman. Teoriile referitoare la creșterea și descreșterea oricărui imperiu, precum și la reducerea hotarelor sale, în ultimă instanță, la spațiul său de constituire etnică, rămân actuale, fiind confirmate atât științific, cât și practic (de exemplu: Imperiul Persan, Grecia Antică, Imperiul Roman). Actualmente, Rusia este un imperiu în proces de descompunere, iar Republica Moldova, eliberată din acest imperiu relativ recent (pentru istorie trei decenii reprezintă un termen nu prea mare), se află, așa cum este firesc conform proceselor socioeconomice și istorice, într-o situație de neocolonialism, cum au fost toate coloniile care s-au eliberat treptat. Cu cât mai repede va fi depășită perioada, cu atât mai bine va fi pentru noi. Deci, o politică de solicitare a sprijinului din partea Rusiei nu este una de perspectivă pentru Republica Moldova. Alt aspect al proceselor etnosociale constă în fenomenul pendulării alternative convergente / divergente a componentelor etnice (indivizi, grupuri, comunități, popoare etc.) către centrul unității etnice. La nivelul diferitor unități etnice perioada alternanțelor este diferită, dar fenomenul are caracter continuu. Vom lua drept reper (pentru prezenta discuție) procesul de orientare convergentă (deci, către centru) în cadrul Uniunii Europene. Este una inevitabilă, deoarece în perioada actuală acesta este vectorul de mișcare generală a popoarelor de sorginte europeană (pentru a ne convinge, să ne amintim de valurile marilor migrații – întoarcerea descendenților celor care au plecat cândva din Europa spre alte meleaguri – care ne-au marcat istoria în mai multe rânduri). A merge acum împotrivă vectorului european, înseamnă a merge împotriva istoriei. Chiar și migranții revin. Popoarele europene, rămase la locul lor de baștină, trebuie să reînvețe cum să-și păstreze identitatea etnică, convețuind cu cei reîntorși. Ar trebui să ne direcționăm atenția și asupa altor aspecte importante ale proceselor etnice, cum ar fi unitatea noastră etnică și identitatea noastră românească; impactul nefast al bilingvismului (situație când o mare parte a unei comunități etnice, nu doar cunoaște două sau mai multe limbi – un fapt pozitiv, ci ajunge să gândească permanent în două limbi – un fapt negativ, ce frânează exprimarea și gândirea, ducând spre renunțarea treptată la una din limbi); pirderea limbii ca prim pas spre pierderea identității etnice etc.

Etnologia studiază, de asemenea, cultura tradițională (mentalitățile ancestrale și tradițiile) abordând-o ca parte componentă a istoriei neamului și, concomitent, ca sistem complex de elemente relevante ale istoriei. Voi apela doar la un exemplu. În anii 2014-2017, la Crihana Veche, raionul Cahul, am efectuat cercetări etnografice de teren în cadrul unei echipe de etnologi, cercetători științifici ai Institutului Patrimoniului Cultural (Chișinău). Periodic au colaborat cu noi colegi de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” (București), studenți și profesori sociologi de la Universitatea din București, precum și personalități originare din localitate. Prin eforturi comune, cu spijinul Institutului Cultural Român (București), a fost editată o carte „Crihana Veche: album monografic” (București: Editura Institutului Cultural Român, 2017). Investigațiile au fost realizate după modelul valoroaselor cercetări, organizate în perioada interbelică de Institutul Social Român, fondat de Dimitrie Gusti, iar lucrarea conține compartimente referitoare la însemnele heraldice, istoria, geografia, sociologia și cultura tradițională a Crihanei Vechi. Fiecare din subiectele etnologice elucidate este analizat în contextul general al culturii tradiționale românești, este clasificat sub aspect tipologic și demonstrează pagini impresionante ale istoriei, cum ar fi: îndeletnicirile tradiționale (agricultura, viticultura, creșterea animalelor, în special a oilor, pescuitul etc.), drumurile oierilor, migrațiile populației, caracteristicile identitare regionale și cele generale românești. Trebuie să remarcăm că studiile actuale în domeniul fizicii, chimiei, biologiei, medicinei etc. confirmă tot mai mult mesajul veridic al tradiției. Cercetările din orice arie științifică sunt necesare și prețioase, dacă sunt realizate de oameni bine instruiți, perseverenți și onești.

Autor text, Raisa Osadci, Institutul Patrimoniului Cultural

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s