O istorie reală în timp și spațiu – 55 de ani pentru comunitate


Anul 2019 este pentru biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” un an aniversar, împlinește 55 de ani de la data înființării. Este o ocazie frumosă pentru a spune acest fapt, pentru că se face pentru prima data. Continuatorii și executorii  acestei instituții publice o spun astăzi cu discernământ și responsabilitate despre aniversarea unei  istorii autentice de activitate, bazată pe tradiții și bune practici pe parcursul acestor decenii. De ce abea acum, după atâțea ani? Nu este o lipsă de orientare sau de date. Încerc să explic această ezitare în luarea deciziei de aprobare a istoriei bibliotecii în baza argumentelor existente – documentele și actele doveditoare: decizia Ministerului Culturii al RSSM şi a Inspecţiei de Stat a Bibliotecilor din anul 1964, Pașaportul bibliotecii orășenești publice de masa, cu numărul de înmatriculare 22 din strada Trandafirilor, 31, apoi din strada Zelinskii nr. 34 din Chișinău. În acest document găsim rapoartele statistice cu privire la activitatea bibliotecii pentru anii 1968-1972, dar anterior, din arhiva BM „B.P. Hasdeu” am sustras primul raport de activitate pentru ultimile trei luni de activitate în anul 1964, confirmat de asemenea și prin prezența „Cărții de evidență a activității anuale” pentru anii 1964-1967.  Actul de înregistrare oficială a bibliotecii a fost emis de către Direcţia Centrală de Statistică a RSSM la 12 martie 1973.

Având aceste date fixe, de ce totuși nu s-a confirmat oficial istoria continuă a bibliotecii? Răspunsul îl găsim în chiar interiorul ei – specificul de activitate și gestionare. Pornim de la simplul fapt – completarea colecțiilor. După acest criteriu definim trei etape în evoluţia Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”. Primele achiziții de documente au început la 22 septembrie 1964 și în total în acel an au fost achiziționate 6019, dintre care achiziții pe domenii au fost 3495 la literatura artistică, 744 la literatura social-politică (lesne de înțeles de ce) și pe locul trei se poziționa literatura artă și sport – 169 documente, restul domeniilor fiind completate cu mult mai puțin. Această orientare a continuat și în toți anii următori. Tedința de atunci de administrare centralizată a bibliotecilor venea de la Moscova, care avea o strategie aparte cu privire la crearea unor  biblioteci specializate în republicile unionale.  Deci prima perioadă a fost perioada de adaptare, de constituire și de creare a bibliotecii publice orășenești, dar care își contura deja o direcție concretă în completarea colecțiilor. Perioada a durat mai bine de opt ani, a avut reședință în două localuri din sectorul Botanica. Spre sfârșitul anului 1972 biblioteca se transferă untr-un nou local închiriat din strada Negruțți, nr.1, mărindu-şi astfel suprafaţa până la 200 m². Fondul de documente (cărţi şi reviste) al bibliotecii era deja în număr de 34.657. Cu această schimbare începe a doua perioadă în istoria bibliotecii, perioada în care se pun bazele unei activități de tip specific, gestionată în cunoștință de cauză. Din rapoartele anuale, dar și din unele materiale apărute în presa timpului sustragem tendința spre o strategie clară în orientarea activității bibliotecii – spre satisfacerea necesităților de informare a utilizatorilor săi după categoriile sociale și de interes professional sau personal.  În anii 1975-1976 la compartimentul tipuri de documente pe rafturile bibliotecii au apărut şi altele noi ca documente de muzică tipărită (note muzicale) şi documente audio (discuri de vinil). Achiziţionarea acestor noi tipuri de documente în cantităţi mari, dotarea bibliotecii cu echipament tehnic modern (după cum ne-o demonstrează multitudinea de procese verbale, actele de predare şi primire), cât şi prestarea noilor servicii speciale pentru unele categorii de cititori din acea perioadă a adus la faptul, că în cadrul Direcţiei de Cultură a oraşului Chişinău în anul 1976 a fost luată decizia de a schimba statutul de funcţionare a bibliotecii, redenumind-o în filială publică muzical-teatrală din Sistemul Centralizat al Bibiliotecilor. În rezultatul acestei schimbări, fondul de carte a fost supus restructurării, fiind completat în special nu din contul majorării de exemplare, dar din cea a titlurilor. Activitatea bibliotecii muzical-teatrale în perioada anilor 1976-1985 a cunoscut o perioadă intensă de dezvoltare a tematicii de profil prin prestarea serviciilor specializate, a informării, documentării şi cunoaşterii pentru specialişti, a fost un suport considerabil în susţinerea cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din şcolile cu profil  teatral, muzical şi de cultură generală. Către începutul anului 1985 fondul bibliotecii a ajuns la 56913 unităţi, fapt care făcea imposibilă aflarea ei în localul din strada Negruțți. Biblioteca s-a aflat în acest local 12 ani.

O nouă treaptă în activitatea instituţiei începe odată cu transferarea în sediul din strada Grădinilor 21, un imobil propriu, o clădire diferită de cele din jur, în două nivele, cu o suprafaţă de folosinţă de 546,7 m. Fondul total de documente a bibliotecii la început de 1987 era de 58.928 unităţi, dintre care 3115 în limba română. Din numărul total, 38.716 (66%) documente îl constituiau domeniul arte, educaţie fizică şi sport. În dotarea tehnică s-au adăugat un televizor, electrofoane, un pick-up, centru muzical, filmoscoape, toate aceste unităţi, fiind concepute ca absolut necesare în prestarea serviciilor speciale și de profil. Din acel moment au trecut 34 de ani. Colecțiile bibliotecii încep de atunci, din 1964, completate și achiziționate în special până la 1990. În anul 1992, în condițiile unui nou val de percepție a artei și culturii în general de către populația țării, năzuința de afirmare a artei naționale, a personalităților culturii autohtone, biblioteca începe să se regăsească tot mai mult în inima Chișinăului ca un centru de deșfășurare și promovare ale acestor valori, orientări și tendințe. Este redenumită în „Biblioteca de Artă”.  Procesul de achiziționare și reglementare a documentelor, conceput atunci, continuă și astăzi, în baza acelorași principii : tipuri de documente, criterii de completare şi nivelurle de păstrare, integrarea documentelor în colecţii structurate, reguli privind numărul optim de exemplare pentru colecţii în ansamblu, calitatea și structura tematică. Însă astăzi nu mai suntem presați de ideologie, cenzură, avem libertatea de a allege informația  în diferite limbi și pe diverse suporturi, cu conetarea fără restricții la valorile culturii mondiale, la resursele informaționale ale bibliotecilor lumii.  Colecțiile de tip special ale bibliotecii reprezintă astăzi pentru toți doritorii  de a face studii în domeniu, și în special  pentru cadrele didactice, studenți și elevi, școlile de profil din învățământul artistic o sursă principală, veridică și autentică în procesul de cercetare științifică și documentare. Dar în acest context avem și unele discrepanțe. În componența colecțiilor prevalează lucrările de studiu pe domenii, în marea majoritate scrise în limba rusă. Din 56% literaturatură „artă și sport”, mai mult de 30% este încă în limba rusă. După anii ′90 achizițiile literaturii de specialitate a scăzut mult, însă literatura în limba română este deja achiziționată în baza principiului calității – cu profil științific și de cercetare, cu referințe critice din partea profesioniștilor autohtoni în mai toate domeniile – teatru, arte plastice, arhitectură și muzică. Domeniul Muzică, teoria și istoria muzicii, cuprinde cercetări în mai toate genurile muzicale practicate la noi – muzică academică, de cameră, de estradă, a capella, romanțe, lieduri și madrigale, muzică cultă, melodii moldovenești și pe motive folclorice în aranjament pentru instrumente muzicale: acordeon/baian, pian, vioară, trompetă, aranjament  pentru opere și piese vocale, pentru partituri muzicale pentru voci și diferite instrumente. Avem publicații cu referire la muzica etniilor, au apărut partituri în limba rusă, idiș, găgăuză, ucraineană, rromă, bulgară.  Reeșind din necesitatea cunoașterii, a asimilării metodelor și tehnicilor de învățare,  tematica lucrărilor muzicale se adresează categoriilor de elevi, studenți și doritori să învețe la diferite instrumente muzicale, printre care și instrumente cu tradiție muzicală națională. Treptele de învățare sunt destinate pentru toate categoriile, de la începători până la virtuozi. Pentru aceasta biblioteca pune la dispoziția utilizatorilor și o colecție de instrumente musicale, pentru a fi utilizate atât în bibliotecă, dar sperăm, că și la domiciliu. La domeniul Teatru, Istoria teatrului, a dansului și a reprezentațiilor artistice s-au fost completări în limba română cu lucrări ample, de tipul dicționarelor și enciclopedice.

Concluzie. Istoria de activitate a Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” este o istorie continuă, necătând la faptul că a fost fragmentată (dar nici de cum întreruptă) pe perioade și vize de reședință, de la o etapă inițială, de constituire, spre una de consolidare a unui statut special de activitate, și în definitiv, spre afirmarea în comunitate ca o bibliotecă specială cu logou identitar, utilizându-l sub umbrela și logoul brandului Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Dacă unim toate aceste etape în una singură, avem de fapt istoria continua, 55 de ani de activitate pentru comunitate a Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”. În tot acest răstimp ea a avut profilul specific, necătând că a fost numită în bibliotecă obștească (1964-1971), bibliotecă teatrală (anii 1972-1975), muzical-teatrală (anii 1976 -1991), bibliotecă de artă (anii 1992-2009), Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” (anul 2010, prezent)

Resurse. (Gazalova, G.  Aport la cauza festivalului : [rolul bibl. din oraşul Chişinău la formarea repertoriului colectivelor de amatori] // Chişinău. Gaz de seară. – 1975. – 6 aug. – Cu caract. chir.; Веч. Кишинев. – 1975. – 6 авг. – În lb. ru.; Рейшер, Г. Г. Особенности работы с аудиовизуальными материалами в муз.-театр. Б-ке [г. Кишинева] // Актуальные проблемы библиотековедения и библиографоведения Советской Молдавии : респ.  науч. теорет. конф. – K., 1978. – С. 127-128. – În lb. ru.; Calinina, S. Dispută la bibliotecă : [activitatea bibl. muzical-teatrale] //  Chişinău. Gaz. de seară. – 1982. – 22 ian. – Cu caract. chir.; Več. Kišinev. – 1982. – 22 ânv. – În lb. ru.)

Text și conceptualizare de Anastasia Moldovanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s