În ospeție la bibliotecă – Angela Aramă


 

aaDe la copii ne inspirăm și noi, maturii. După ore, în sala bibliotecii au venit mai multe clase de elevi din a  IV-a, însoțiți de învățători, pentru a se întâlni cu protagonista Angela Aramă, jurnalistă, publicistă și prozatoare. Da, o spunem cu fermitate, căci este deja autoare a patru cărți editate, destinate copiilor și adulților. Cu experiență pe care o are în jurnalism și  în domeniul televiziunii, practicată ani buni la televiziunea națională, s-ar părea că o întâlnire cu copiii de 9-10 ani nu ar face-o pe invitata noastră să aibă emoții. Dar totuși, nu este chiar așa, copiii sunt uneori într-atât de impevizibili și curioși, încât te cuprinde fără să vrei fiorul emoțiilor. Necătând că a fost pregătită și structurată o activitate „ca lumea”, noi am cedat, lăsându-i pe ei să-și modereze întrebările, ba chiar și niște răspunsuri. Deși unele se repetau, iscusința dnei A. Aramă a făcut în așa fel, că subiectele cu răspunsuri să fie grupate pentru ca elevii să poată să înțeleagă cursiv ce înseamnă profesia de jurnalist, ce presupune această activitate și care a fost motivul unei astfel de decizii;  ce înseamnă și ce sentimente te încearcă atunci când scrii o carte și dacă sunt reguli speciale de scriere a unei cărți; ce înseamnă mass-media și care sunt resursele ei; cum și când e mai potrivit să-ți alegi profesia vieții și dacă au existat careva îndoieli în alegerea făcuită; care evenimente le considerați cele mai importante în viață; dacă e bine să fii elev excelent la școală sau să ai o materie îndrăgită, matematica spre exemplu, și să nu-ți peise de celelalte; care sunt obiectivele pentru mai departe, dacă ar fi să alegiți între jurnalism ori să scrieți cărți, care ar fi cea preferată; ce pasiuni Vă mai încearcă?smar

Întrebările au fost urmate de răspunsuri destul de interesante și convingătoare. Astfel au aflat copiii, că profesia de jurnalism poate să o obțină mai întâi de toate persoanele curioase, care se informează foarte bine despre o problemă, caută și investighează cauze, ca apoi să scrie despre ea pentru toată lumea. La bază informația trebuie să conțină date veridice, să fie reflectată în mass-media (presa de tot felul), la radio și televiziune. Este greu să-ți alegi o profesie dacă nu lucrezi din timp la ea, dacă nu te cultivi în domeniul care îți place. Dar în alegerea unei profesii un rol îl poate avea și familia, profesorii, prietenii.

Din evenimentele care au marcat-o, A. Aramă a indentificat momentul, care de altfel i-a intrigat pe copii, când a trebuit să iasă prima dată în emisie, în fața camerei de luat vederi. Emoțiile mai nu i-au jucat festa atunci, însă munca asiduă timp de jumătate de an a avut efect, „limba” a vorbit de la sine exact ce trebuia atunci, când se aprindea beculețul roșu: vă invităm să vizionați povestea de seară! Pare a fi destul de simplu să rostești o frază, dar până la acest moment atâtea au fost făcute – exerciții zilnice de dicție, voce, respirație și transpirație de care nu e scutit nici un prezentator.

Cu referire la cât de greu e să scrii o carte și dacă este mai dificil în comparație cu a face politică, răspunsul a fost foarte frumos – cartea nu se scrie în echipă sau în partid, pentru că aici unii nu te acceptă, îți fac „bortă în cap”, în echipă faci ceva, realmente pentru țară. Cartea însă e pentru toți, suntem liberi să o citim fără inconveniente, principalul este să dorești să citești. Dacă vrei să scrii o carte,  atunci nu ți-i lene să o faci, asta face parte din unele responsabilități pe care ți le trasezi la început de cale. Dacă nu le respecți, nu mai poți să faci o carte bună. Desigur că există și niște reguli de scriere a unei cărți, mai trebuie să ai și o pregătire specială, bună, un talent oarecare … eu însă am scris după regulile mele, singură mi-am scris subiectele. Cînd scriu o carte, sunt plecată într-o călătorie, eu și personajele mele, cărora mă strădui să le dau viață, suflet și caracter. Și da, cărți în alte limbi nu am scris, deoarece consider că limba cu care ai crescut este cea mai bună pentru a scrie o carte – a fost răspunsul la o altă întrebare cu referire la cunoașterea limbilor.

Care a fost prima carte? În 2005… am scris versuri îndemnată fiind de unele stări sufletești, la care am făcut de una singură și grafica ei (nou!). Apoi au urmat cărțile de proză, pentru copii și adulți, recenta apărând la evenimentul bookfest-ului din vară (Salonul Internațional de Carte de la Chișinău, 2018) „Smaranda si cei sapte prieteni ai sai salvand lumea de Putinka”. Deși cartea e recent apărută, copiii știau de ea, au urmat mai multe întrebări despre personajele ei, în special cine este „Putinka”. Înduioșetor a fost pentru noi toți atunci, când elevii au solicitat de la autoare să citească în voce tare un fragment din cartea data.

Copilăria a fost unul din cele mai interesante capitole ale vieții, care au marcat-o pe Angela Aramă, și în calitate de sfat prietenesc le-a sugerat ascultătorilor să fie ei însuși în acest parcurs, în caz contrar să nu fie nevoiți să „tragă cu obrazul” pentru toată clasa, să fie determinați în ce trebuie să facă pentru viitoarea lor profesie. Despre scriitorii preferați intervievata a răspuns, că lista lor se schimbă odată cu vârsta și prioritățile, doar că la o asemenea vârstă ei trebuie să dee prioritate cărților de aventură pentru a-și lărgi orizontul și cunoașterea.

Despre pasiuni! Câte odată ele sunt alimentate de percepția personală față de lumea înconjurătoare, de obiecte și natură, de interese, alteori însă ele vin odată cu vibrațiile sufletului. Adeseori am făcut fotografie (exoziție personală de fotogrfii la Sala „Brâncuși”), am pictat în ulei pe pânză, am făcut și grafică în creion. Dar cu jurnalismul am fost botezată!

Biblioteca, ce facem cu ea? A fost o întrebare de început, iar răspunsul a fost îndemnul să venim la bibliotecă! O țară care nu are biblioteci rămâne a fi una de nivel mediocru, fără cultură.IMG_20181025_132551[1]

Copiii pot să citească în interiorul nostru! – așa m-am gândit atunci, când spre final au întrebat tranșant despe ce are de gând Angela Aramă să facă mai departe:  să facă jurnalism, politică sau să scrie cărți? Cum credeți, ce are de gând să facă Angela Aramă? (ne întrebăm și noi).

Pentru a crește frumos și inteligent, toți copiii au necesitate de comunicare cu modele de personaje ce le incită ineresul. Această întâlnire o considerăm una de succes și dacă avem careva dubii, atunci putem să apelăm la ei, participanții de la LT „M. de Cervantes”, elevi din clasele a IV-a, însoțiți de învățătoarele N. Spatari, G. Andruh, A. Rostovțev, V. Donică. Vă mulțumim!IMG_20181025_160931.jpg

26 octombrie, 2018

Anastasia Moldovanu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s