Lumea copilăriei lui Iulian Filip


IMG_0607Anul 2018 este declarat anul European al Patrimoniului Cultural. În acest context, Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” îşi propune o serie de întâlniri cu personalităţi notorii ale artei şi culturii noastre, manifestări care vor scoate din anonimat şi vor promova patrimoniul cultural naţional. Luni, 22 ianuarie 2018 invitatul şi oaspetele de onoare al Bibliotecii a fost poetul, scriitorul şi folcloristul Iulian Filip, care zilele acestea îşi va sărbători frumoasa aniversare.

Întâlnirea poetului cu copiii a  fost axată pe cunoașterea operei dramatice, pe care a abordat-o în creația sa. Iulian Filip este adoratul copiilor. A venit parcă neobservat, însă IMG_0615l-am resimțit ca întotdeauna, prin firea-i artistcă cu care este înzestrat, mult prea sensibil și receptiv la tot ce îl înconjoară. Pianul a fost prima  reașezare în spațiul bibliotecii, a fost un început spre dialog.

Înainte să relatăm cititorilor despre vizita lui Iulian Filip la bibliotecă pentru a se întâlni cu elevii, vom prelua o remarcă spusă de el la sfârșitul întâlnirii. …Este esențial că copii sunt implicați în acest proces de cunoaștere. Mai apoi ei vor înțelege cum se deapănă firul, vor ști cum să-și creeze valori… Din spusele învățătoarelor care au însoțit copiii, Dn. Elena Ceban și Galina Andruh de la LT „M. de Cervantes” … sunt foarte binevenite aceste întâlniri între elevi și oameni de creație, ele ne sunt de folos în procesul de instruire și cunoaștere ale copiilor. În baza celor auzite și aflate astăzi vom avea mult de lucrat…

IMG_0621Și nu mai contează dacă elevii s-au isprăvit cu poeziile învățate pe de rost, Iulian Filip a intervenit la moment și a fost foarte plăcut auzului cum răsună versurile sale în rostirea-i proprie.  În preajma lui Iulian Filip totul e predispus la acea stare de bine , pe care o au copiii atunci când o așteaptă. Am constatat acest fapt din chiar însăși întrebările pe care le-au adresat. Totul s-a învârtit în jurul poeziei – ce stare are poetul atunci când inventează/compune/face o poezie, și de unde vine inspirația. Și aici a avut loc deschiderea poetului despre momentul creației, pentru a-i face pe copii să înțeleagă, că totul poate porni de la un lucru simplu, dar care poate deveni foarte interesant. Tradițiile de acasă pentru oricine pot deveni izvorul de inspirație. Un sfat util pe care l-a recomandat este că fiecare din ei trebuie să prețuiască timpul liber în favoarea sa or asta înseamnă o listă preferată de lecturi de valoare, spectacole, oameni interesanți. Discuția a fost și despre povești, iar una din ele este „Deșteptătoarele” și vizionarea filmului în desen animat în baza ei.
Autorul le-a mărturisit copiilor din tainele creaţiei sale: cum se naşte poezia, cum din poezie creşte imaginea şi dramaturgia, dând naştere spectacolului teatral, dar şi filmului de animaţie. Debutul în acest gen cinematografic s-a produs în 1985 când la studioul „Telefilm-Chişinău” regizorul Vladimir Plămădeală a filmat Făt-Frumos şi soarele după scenariul lui Iulian Filip.IMG_0612

Majoritatea pieselor care le-a scris pentru copii au fost montate de teatrele noastre: la Teatrul academic A. S. Puşkin Moara cu plăcinte (1981), regia lui Ilarion Stihi; la Teatrul Satiricus Hai să ne jucăm (2008), regia Aliona Oleinic; la Teatrul Republican de Păpuşi Licurici spectacolul Cenuşar voinicul şi cenuşăreasa mireasă (1991), regia Constantin Brehnescu (Iaşi); la Teatrul Municipal de păpuşi Guguţă La izvor (1995), La moara cu plăcinte (1996), Pâinică de la Iepure (1999), Comoara tâlharului (2003) toate în regia lui Victor Ştefaniuc, Albina salvează lumina (1997) regia Victoria Ştefaniuc, Cobora un căţeluş din cer (2011), Pălăriuţa oranj si Lupul din râpă, (2013) şi Cântă, Greiere! (2016) în regia Gabrielei Lungu; la Teatrul televizat cu păpuşi Prichindel La izvor regia IMG_0616Alexandra Taranova.

În imaginaţia bogată a dramaturgului şi poezia Au vrut melcii să se bată era un subiect ideal pentru filmul de animaţie. Dar Consiliul artistic al studioului „Moldova-film” decide că intriga copilului care vrea să dirijeze cu timpul e mai aproape de dramaturgia filmului de animaţie. Astfel, în 1989 pe marele ecran apare filmul IMG_0623Deşteptătoarele în regia şi scenografia lui Igor Bogaci, cu muzica lui Tudor Chiriac, camera Oleg Mater. Filmul a fost creat şi în varianta rusă, fiind proiectat în întreg spaţiu sovietic. Popularitatea filmului devine un motiv pentru publicarea cărţii cu acelaşi nume (filmul-poveste Deşteptătoarele) de către Uniunea cineaştilor din URSS.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s