Nicolae Sulac – Legenda neamului nostru


Collage-10 …. Mai era tot pe la noi un împărat, îi zicea Sulac, mi-i dor, mi-i dor de el …. (Grigore Vieru)

S-a născut la 09 septembrie 1936 în satul Sadâc, r-nul Cahul. În anul 1956 a început cariera muzicală în calitate de solist al Capelei Corale Doina. Din 1960 a cântat în taraful lui Iosif Burdin, transformat ulterior într-un ansamblu pentru tineret. În orchestra de muzică populară Flueraş a venit în anul 1965, iar în 1969 de comun cu compozitorul Mircea Oţel au format orchestra de muzică populară Lăutarii, preluată apoi de Nicolae Botgros. Nicolae Sulac era permanent în turnee pe meleagurile Moldovei, selectând şi cântece pentru repertoriu său. A cântat dorul şi jalea, bucuriile şi tristeţele poporului (Dor de mama, Plec mândruţo la armată, Ce frumos cântă cucul, Când tata va veni, Floarea lui Sulac, etc.). O perlă al repertoriului său a devenit doina Mioriţa. A fost în foarte multe turnee internaţionale, dar cânta mereu în limba română. Mihai Dolgan îşi amintea că fenomenul cântăreţului era în aceea că el era în stare să interpreteze într-un spectacol cântece populare şi concomitent – de estradă.  Nicoae Sulac s-a manifestat ca un neântrecut narator, a scris istorioare şi snoave. În anul 1997 a fost editată cartea Vorba lungă, bogăţia omului. Artistul a devenit porotagonist a mai multor filme documentare dedicate artei lui interpretative (Cântecele mele sunt sus la stele, Izvorul şi cântecul, ş.a.). Legendarul interpret a fost distins cu multe titluri onorifice: Artist emerit din RSSM (1964), Artist al Poporului din RSSM (1967), Laureat al Premiului de Stat (1982), Ordinul Republicii în 19992. Astăzi Palatul Naţional poartă numele Nicolae Sulac. Când o fi-n pământ să zac, Nu vreau monument bogat, Doar un fir de liliac, Să mi-l răsădiţi la cap….  S-a stins din viaţă la 8 aprilie 2003.  Dar a rămas în memoria poporului, a prietenilor săi şi în cărţile care le puteţi lectura la Biblioteca de Arte.

vorbaSulac, Nicolae. Vorbă lungă…. bogăţia omului/  Nicolae Sulac; aut. fot. color: Mihai Potârniche. – Chişinău: Î.E.P Ştiinţa, 1997. – 50 p.

În prefaţa la această carte, Fenomenul Sulac,  Andrei Srâmbeanu ne explică în felul următor: Desigur, Sulac e un scriitor cu o oralitate de excepţie, un autor de literatură naivă foarte gustată de publicul cititor. Tot ce povestea Nicolae Sulac, era aşternut pe hârtie cu mare drag de către minunatul publicist Vlad Olărescu, şi alţi scriitori, dar Sulac se plângea că ei strică totul ce le povesteşte el.  Şi iată că în aceste trei nuvele publicate în carte s-a reuşit să se păstreze limbajul, modul de exprimare şi de gândire a lui Sulac. În povestioarele sale autorul ne pune la dispoziţie unele fragmente din viaţă dintr-un trecut nu prea îndepărtat. În prima nuvelă Vasilina Haimana s-a întors acasă în Brambura din călătorie în Statele Unite. A doua nuvelă este despre Călătoria Anghelinei Speranţă în rai şi în iad. Şi dîn a treia nuvelă vom afla peripeţiile fostului discipol al casei de copii ion Şoimaru. Iar după ce vom lectura această carte vom întîmpina pe copertă cuvintele lui Ion Druţă: Sulac cunoaşte verbul matern pe dinafară, ştie a lipi cuvântul la locul lui, aşa cum un om din popor şi care reprezintă poporul în toată plinătatea lui spiritual o poate face.

22635335_10156520495168492_213489702_nCurbet, Vladimir. Nicolae Sulac : [filă biografică] // La gura unei peşteri de comori:  valori basarabene / Vladimir Curbet. – Ch., 1994. – P. 227-228.

În cartea sa cunoscutul folclorist şi promotor al artei populare Vladimir Curbet face o incursiune în trecutul îndepărtat al Egiptului, Greciei, Romei antice căutând rădăcinile folclorului românesc. El se referă la comorile culturii naţionale româneşti – tradiţii datini, obiceiuri, muzica şi, bineînţeles, dansul popular, căruia i-a consacrat întreaga viaţă. Un capitol aparte a consacrat oamenilor iluştri ai Moldovei, cântăreţilor cu renume: Lidia Lipcovscaia, Maria Cibotari, maria Bieşu şi Nicolae Sulac. Nicolae Sulac, menţionează autorul, a adus o reală contribuţie la succesele ansamblului JOC. El a cântat în componenţa colectivului în turneele acestuia prin Moldova şi peste hotare. Nicolae Sulac în cântecul popular e viaţa, şi mai mult decât atât, e flacăra de viaţă, scrie Vladimir Curbet. Prezintă interes şi partea dedicată instrumentelor coborâte din legendă, portului national, precum şi bibliografia selectivă care trezeşte dorinţa de a studia de rând cu cartea în casuză şi toate cele menţionate în listă.

 Blajinu, Dumitru. Colac, Tudor. Nicolae Sulac: Rapsod al neamului moldav/ bessarabia-m-19030008Dumitru Blajinu, Tudor Colac. – Chişinău: Grafema Libris, 2015. -260 p.

Regretatul Dumitru Blajinu, coautorul cărţii, a insistat să fie publicate cântecele din repertoriul lui Nicolae Sulac. Ani la rând, de comun cu Tudor Colac, au identificat din arhivele Radioteleviziunii înregistrările cu vocea cântăreţului. O parte din lucrări au fost transcrise din memoria unor contemporani ai interpretului. Au fost alese şi transpuse din arhive note, care erau mai representative, mai credibile din punct de vedere a provinienţei. Cartea este construită în ordinea următoare: Hronic de familie, Cariera profesională, Turnee artistice internaţionale, Distincţii, menţiuni, Repere onomastice (Tudor Colac, Maria Cosniceanu), Folclorul, Nicolae Sulac şi Dumitru Blajinu. Un articol foarte amplu cu denumirea: La originea cântecului este semnat de Tudor Colac. În compartimentul Expresie a unităţii de neam, grai şi cântec românesc s-au prezentat Andrei Strâmbeanu, Ion Ungureanu, Ion Ciocanu, Ion Dolăneascu, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Vasile Goia, Mihai Dolgann, etc, etc… Un loc aparte ocupă Nicolae Sulac omagiat prin festivaluri – despre farmecul şi succesele lui Nicolae Sulac şi despre  Festivalul-concurs  national Nicolae Sulac. Cel mai mare compartiment – Antologie de cântece – reprezintă miezul şi obiectivul acestei ediţii. Materialul este aşezat în ordinea propusă de Dumitru Blajinu şi conţine circa 160 de cântece interpretate de Nicolae Sulac. Cartea e înzestrată cu Bibliografie selective şi discografie.

offer_1291_3_mareNicolae Sulac în amintiri, cronici, imagini. – Chişinău: Baştina-RADOG, 2006. – 192 p.

Publicaţia a apărut în urma unui apel lansat pe paginile săptămânalului Literatura şi Arta de către un grup de entuziaşti care au îndemnat toţi oamenii de bună credinţă să susţină proiectul editorial în amintirea regretatului Nicolae Sulac. Echipa redacţională a decis că toţi care au venit cu amintiri, scrisori, cronici, recenzii, fotografii şi alte materiale merită să-şi găsească spaţiu în acest album omagial. Astfel, în sumarul albumului regăsim cele mai notorii personalităţi ai neamului – Gr. Vieru, D.Matcovschi, M.Bieşu, G.Sainciuc, M.Munteanu, I.Loghin, S.Vicoveanca, scriitori, istorici, ziarişti, amintirile fiicelor, articole din presa naţională, ş.a. Tot aici se regăsesc dedicaţiile poetice de la Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Victor Plugaru, ş.a. În filele albumului vom întâmpina Glume cu şi despre Nicolae Sulac  prezentate de prietenii lui Gheorghe Urschi, Aurel Scobioală, Constantin Rusnac, Victor Pavliuc, Dinu Mihail. Albumul reprezintă un interes  deosebit din punct de vedere a interpretării artistice, fiind înzestrat cu fotografii unicale, picture şi măşti de ale lui Glebus Sainciuc,  Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul întreprinderii editorial poligrafice Baştina-Radog, din îndemnul fondatorilor ei Alexandru şi Alexandrina Rusu. Fiece informaţie este însoţită de numele autorului, datele de referinţă şi sursa de provenienţă. Rămânem convinşi că Nicolae Sulac a lăsat câte o floare din cântecele sale pentru fiecare din cei care vor răsfoi acest album.

Proca, Ion. Mai aproape de departe…: pătrunde vocea lui Nicolae Sulac./Ion Proca. – scan10022 Ch. : Notograf Prim, SRL, 2011.- 264 p.

Cartea scriitorului Ion Proca este dedicată neîntrecutului rapsod al plaiului –  Nicolae Sulac şi începe cu un text introductiv al dirijorului Gheorghe Mustea, Artist al Poporului. Cartea cuprinde date biografice, amintirile sătenilor despre Nicolae Sulac. În capitolul 2 autorul scoate la iveală Femeile din viaţa interpretului, impresiile şi amintirile soţiilor, dar şi mai multe interviuri oferite de persoane care l-au cunoscut – Anatol Latâşev, Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, amintirile lui Emil Loteanu, Nicolae Dabija, Grigore Vieru. Omagiu marelui cântăreţ de muzică populară au adus profesori, pensionari, femei casnice, funcţionari publici, agronomi şi alte personalităţi de pe meleagurile Republicii Moldova. În carte vom găsi şi Anectode vesele şi triste despre Nicolae Sulac şi cele povestite de el. La finele cărţii Tudor Colac semnează articolul: Ce a cântat Sulac (o încercare de a reconstitui repertoriu). Să scrii despre legenda muzicii populare nu e uşor, pentru că a fost un om-spectacol, ca un cireş care şi-a înfipt rădăcinile în plaiurile noastre”, a menţionat scriitorul Ion Proca în cadrul evenimentului de lansare a cărţii care a avut loc la Biblioteca de Arte la 30 mai 2012. Prin această carte Ion Proca a dorit să ne transmită mesajul său să nu uităm această generaţie de mari artişti care ne-au proslăvit ţara şi să mai trecem pe la biblioteci fiindcă cărţile care nu se văd se uită.

scan10019Olărescu, Vlad. Înfierea din Urmă/ Vlad Olărescu; prez. graf.: Oleg Cojocaru; aut. fot. color de pe cop..: Mihai Potârniche. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 1997. – 167 p.

În 1997, Vlad Olărescu a editat cartea „Înfierea din urmă” despre viața și activitatea lui Nicolae Sulac, în care scria: când Nicolae Sulac cânta, K.G.B.-iștii își ștergeau lacrimile cu…pistoalele. Probabil aceste cuvinte, plasate pe copertă, exprimă profunzimea cu care pătrundea vibraţia sufletului şi vocea superbă a lui Nicolae Sulac în sufletele noastre, celor ce-l admirau, dar şi a celor care îl urmăreau.  Înfierea din urmă este o operă artistică în care autorul, Vlad Olărescu, ne conduce cu mult drag şi cu multă compasiune pe drumul vieţii îndrăgitului interpret, şi cele cinci înfieri, şi înfierea din urmă despre care vom afla citind aceste file dramatice. Cartea mai conţine şi O salbă de omagii, fragmente din scrisorile admiratorilor, interviuri şi în loc de postfaţă Adevărul lui Nicolae Sulac de Nicolae Dabija.

Discuri de vinil:

scan10005Николай Сулак и ансамбль молдавской народной музыки Лэутарий/ Худ. рук.: Николай Ботгрос. – М.: Мелодия, 1984.- 1грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Из содерж.: Песня о молодости (Н.Сулак – слова народные); По тропинке к реке Прут (муз. и слова Н. Сулака); Наливайте тулбурел (муз. народная – слова Н.Сулака); Счастье – прекрасный цветок (Н.Сулак – слова народные).

Поет Николае Сулак : Молдавские песни. – [М.] : Мелодия, 1976. – 1грп. : 33об/
мин, стерео. – На молд. яз.

Из содерж.: Хай пофтиць ла маса маре (муз. народная – Е.Кримерман); Булгэраш де гяцэ рече. Имя ти ли бялу вину (Молд. нар. песни); Лэсай дрыымба (цыганские

scan10003

частушки).

Молдавские песни / Исп. Николае Сулак. – [М.] : Мелодия, 1977. – 1грп. : 33об/мин, стерео.- На молд. яз.

Из содерж.: Фоайе верде ка алуна (нар. песня); Пентру тине, Мариоарэ (нар. песня); Хора сэрбэторий (Д.Георгицэ – В.Телеукэ).

22709970_10156520549553492_247626337_nЛэутарий/ / Исполн.: анс. нар. музыки «Лэутарий»;  худ. рук.: Н. Сулак. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Из содерж. [Исп. Н.Сулак]: Пятрэ, пятрэ (молд.нар. мелод); Ын грэдинэ ла извор, Ын Молдова м-ам нэскут (муз. нар. – Н.Сулак); Цыганочка (муз. нар. – В.Савченко)

dsc04254p

 

Молдавский сувенир.[М.] : Мелодия, 1978. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Из содерж [Исп. Н.Сулак]:  Ын Молдова м-ам нэскут (муз. нар. – Н.Сулак); Миорица, баллада.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s