Turturica noastră…. dedicat aniversării Mariei Drăgan (23 august 1947- 06 octombrie 1986)

În 1966, la Filarmonică se anunțase crearea unui ansamblu de muzică populară. Maria, de 19 ani, însoțită de Dumitru Blajinu, s-a dus să-și încerce norocul. Unul din membrii juriului, care era chiar Nicolae Sulac, a exclamat, auzind-o: Asta-i!  Ansamblul Mugurel, condus de Valeriu Negruzzi, a înmugurit și-n curând a dat în floare. Cu soliști aleși pe sprânceană: Maria Drăgan, Anastasia Istrati, Vasile Marin, Valentina Cojocaru, Ion Bas.

După terminarea studiilor de la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat . Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară Mugurel (1974-1975) și Lăutarii și în cadrul formației Bucuria. Pe parcursul a opt ani Mugurel s-a bucurat de un succes fantastic. Maria Drăgan interpreta cântece aduse de acasă, de la Bălăurești, precum și romanțe, melodii emblematice din repertoriul Mariei Tănase și al Ioanei Radu. Pe atunci, era un act de mare sinceritate și curaj. Știa circa 500 de cântece, unele dintre ele, în italiană și franceză.

Generația de tineri interpreți apărută în anii ’60 ai secolului trecut și-au asumat misiunea, dar și riscul, să cânte muzică adevărată românească. Datorită lor, în mare măsură, în Basarabia comunistă s-a menținut vie flacăra românismului. Puterea nu se mai putea împăca cu o asemenea situație. Mugurel a fost desființat (Preluat de pe site-ul www.timpul.md).

 Mai multe vom putea cunoaşte din cărţile prezentate mai jos care sunt parte din colecţia Bibliotecii de Arte Tudor Arghezi.

DRĂGAN, Maria      // Interpreţi din Moldova. Lexicon enciclopedic (1460-1960) /Serafim Buzilă. – Chişinău.: ARC, 1999 – p. 164-165.

Articolul include date biografice şi date despre viaţa artistică a Mariei Drăgan, referinţe privind înregistrările la Radio Chişinău, care au fost  incluse în Fondul de aur al  Radioteleviziunii  (Vai, sărmana turturică, Hop, lele, hop, Doina ş.a.). Sunt  menţionate lucrările filmografice (Tablouri  muzicale şi Călătorie la  Nehvoraisk), cu participarea Mariei Drăgan. Lista bibliografică cuprinde publicaţiile din  perioada anilor 70-90 în Viaţa satului, Femeia Moldovei, ş.a.

Movilă, Boris. Drăgan Maria // Femei din Moldova: Enciclopedie. – Chişinău: Muzeum, 2000. – p. 102-103.

În cântec a fost fără asemănare – afirmă autorul  micului articol din enciclopedie Boris Movilă.  Din informaţia prezentată aflăm despre  cântecele populare  interpretate de Maria Drăgan,  scurta ei carieră în Orchestra Mugurel, în Formaţia Bucuria, la Palatul Sindicatelor din Chişinău. Încă mai aflăm că, întru păstrarea amintirii celebrei interprete a cântecului popular a fost înfiinţată Fundaţia Maria Drăgan, că străzi din Chişinău, Nisporeni şi Călăraşi poartă numele ei, etc.

            Enciclopedia Femei din Moldova, editată de către autorul proiectului şi coordonatorul general Iurie Colesnic, în colaborare cu Consiliul Redacţional din 13 persoane, cuprinde 665 articole – 665 personalităţi feminine care s-au adus obolul la prosperarea culturală, spirituală, socială şi materială a ţinutului nostru (din Nota introductivă). Şi  Mariei Drăgan i-a revenit în acest volum locul binemeritat.

Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică: Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. – Chişinău: Editura Atelier, 1999. – 112 p.; foto.

Maria Drăgan a rămas în inimile noastre datorită talentului său.  Basarabenii  au iubit-o, şi o mai iubesc până acuma,  pentru că a trăit viaţa ca şi pasărea din vestitul cântec al ei:

Vai, sărmana turturică,/ Zboară, zboară, până pică, /Unde vede-o apă bună, Ea zboară ca o nebună. /Unde vede apă rea,/ Ea o tulbură şi-o bea.

 Este o carte de amintiri despre Maria  Drăgan – Tudor Colac:  Maria Drăgan  a fost o dramă cântată; Zinaida Julea:  Dumnezeu o fi  iertat-o pentru că nu poţi să nu ierţi un asemenea om; Nicolae Botgros: Adevărul îl cunoaşte numai Cel de sus;Nicolae Sulac: Maria Drăgan va rămâne în memoria noastră; Maria Pripa, om de afaceri: Oamenii sensibili sunt înfrânţi de realitatea dură, etc.

O carte de dialog cu Maria Drăgan – interviul publicat în Literatura şi Arta: Maria Drăgan: Lume, lume, soro lume… Când acest interviu a apărut în ziar (30 octombrie 1986) Maria Drăgan nu mai era… ea a murit subit la 6 octombrie.

O carte de cântece ale Mariei Drăgan …. – în paginile cărţii regăsim cântece care au devenit o parte reprezentativă a chipului Mariei: Leliţă Ioană, Foaie verde bob năut…, De s-ar afla cineva.. (doină), Omule cu vinul bun, Vai, sărmana turturică.

O carte despre O viaţă scurtă în imagini – o serie de fotografii în care Maria este pozată cântând, alături de mama sa şi familia fratelui său Ion Drăgan, împreună cu ansamblul Mugurel, cu Valentina Cojocaru, Vasile Marin, Valeriu Negruzzi, şi deprte de meleagurile natale, şi pe malul Prutului, ş.a.

Unul din protagoniştii cărţii, Ion Doncilă, ne relatează: Vreau să cred că nu totul e pierdut, că se vor limpezi timpurile şi vom reveni în cercul esenţelor noastre spirituale. Acolo întotdeuna o vom găsi pe Maria Drăgan. Şi tot el a dedicat o strofă sinceră Mariei:  Tu nu ţi-ai golit păharul,/ Cum spuneau gurile rele,/ Ai băut din el amarul / Pe care ţi l-au turnat tot ele.  

Cei care vor citi această carte se vor îmbogăţi spiritual, iar cei care pot citi printre rânduri, vor înţelege şi mai mult….

 Railean, Laura-Elena. Zbor etern: Maria Drăgan în memoria contemporanilor/ aut., ed.: Laura-Elena Railean. – Chişinău: S.n., 2014.  – 52 p.

            Cartea este perezentată în formă de interviuri cu oamenii notorii ai literaturii şi artei naţionale. Este foarte semnificativ că în acest dialog participă şi Maria Drăgan, fiind citată de către autoare din diferite surse, şi aceste citaturi îşi găsesc locul potrivit în contextul discuţiilor. Această exspunere, foarte originală, a textului şi a gândurilor, a opiniilor participanţilor la dialog, ne crează o imagine absolut pozitivă şi reală privind rolul interpretei în promovarea culturii naţionale, în special al folclorului şi a cântecului popular. Avea ceva sfânt în glasul ei, ceva de diamant, o prospeţime de la poalele codrului. Numele M. Drăgan, face parte din Marile Marii ale României  – spunea maestru Veniamin Apostol. Despre talent, vocea ei superbă şi viaţa ei tragică se vorbeşte foarte frumos. Toţi participanţii la dialog sunt de părerea: dacă ar fi mai trăit, dacă ar fi susţinută şi promovată la timp, această cântăreaţă talentată  ar fi devenit o valoare de neîntrecut, fără echivalent (Iu.Donici).  Cartea dată este, după cum afirmă autoarea, o continuare a cărţii semnate de Gheorghe Budeanu.

Vai, sărmana turturică…. Selecţie de melodii din cadrul festivalului-concurs al interpreţilor cântecului folcloric Maria Drăgan./ Centrul Naţ. de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. – Chişinău: Lumina, 2014. – 140 p.

Cartea este dedicată Festivalului Naţional al interpreţilor cântecului folcloric Maria Drăgan care se organizează odată la 2 ani. Festivalulare are scopul depistării celor mai talentaţi interpreţi vocali şi  cultivării dragostei faţă de cântecul folcloric. Responsabil de ediţie este Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (cncppci). Culegerea de faţă cuprinde 58 de melodii populare interpretate în 6 ediţii ai Festivalului – adevărate perle folclorice selectate de specialiştii Centrului  din Fondul de Folclor al CNCPPCI. În carte  găsim mesajele personalităţilor din domeniul culturii Diana Dicusar, Victor Ghilaş, Ion Dascăl, Mihai Amihalachioaie, ş.a. În continuare ne vom familiariza cu Lista laureaţilor ediţiilor precedente, cu Tipologia Etnomuzicologică şi cu Cântecele selectate, din care face parte şi cântecul Turturica noastră adus şi interpretat la festival de Larisa Strună din s. Rădulenii Vechi, Floreşti:

Vreau să vă cânt, lume, / Şi să v-amintesc, / De o turturică /Cu grai omenesc, /C-a fost o Marie – Fir de busuioc, /S-o trecut din viaţă /Fără de noroc….. /Marie, Marie – Pasăre măiastră, / Marie, Marie –Turturica noastră.

Cartea este înzestrată cu Indice alfabetic al interpreţilor, Indice alfabetic de titluri, Glosar, Abrevieri, Bibliografie despre Maria Drăgan şi imagini din cadrul ediţiilor Festivalului-concurs.

                                                                                         Tatiana Kolomoiţeva, şef oficiu

Advertisement