Serafim Buzilă: evocări ale nobleţei sufleteşti


buzila-s2Compozitorul şi muzicologul Serafim Buzilă ar fi împlinit astăzi 80 de ani. S-a născut în s. Vanicicăuţi, reg. Cernăuţi la 17 iulie 1937. A făcut studiile la Universitatea din Cernăuţi, apoi a învăţat muzica la Chişinău, la Şcoala de muzică Ştefan Neaga, apoi la Institutul de Arte, clasa compoziţiei a lui S.Lobeli. Din anul 1959 a lucrat redactor şi redactor-şef în cadrul Comitetului de Radioteleviziune al Sovetului de Miniştri ai RSSM.

          În calitatea sa de compozitor a semnat mai multe lucrări simfonice, camerale, vocale. Printre creaţiile simfonice se enumără: Concertul pentru vioară şi orchestră (prima redacţie în 1970, a doua în 1986); Concertul pentru orchestra de cameră, pian şi timpane (1970); Uvertura festivă pentru orchestra simfonică (1972); Concertul pentru clarinet şi orchestra de cameră (1973); Micro-poemul Chişinău (1977); Simfonieta pentru orchestra de coarde (1979); şase piese pentru orchestra de coarde (1986): 27 august: marş simfonic op. 24 (1992) ş.a. O parte din înregistrări ale operelor menţionate au rămas în fondurile Companiei de Stat Teleradio-Moldova, având ca protagonişti pe E. Verbeţchi, orchestra de Cameră a Radioteleviziunii, dirijorul T.Gurtovoi, ş.a.

          Concertul pentru clarinet şi orhestră de S. Buzilă prezintă o structură ciclică din trei mişcări cu raportul tempourilor destul de tradiţional: Allegro non tanto, Larghetto, Allegro con brio. Prima parte a Concertului Allegro non tanto este compusă în formă de sonată, totuşi cu unele abateri de la principiile clasice. Această trăsătură de tratare individualizată a formelor tipice muzicii clasice se observă şi în alte creaţii semnate de compozitor.

          Serafim Buzilă a scris şi  lucrări vocal-simfornice, muzică corală, muzică de estradă, cântece pentru copii, etc. În creaţia sa compozitorul se inspira din folclorul muzical, din operele poetice ale lui Mihai Eminescu,  din evenimentele istorice din anii 90, atât de importante pentru compatrioţii săi.

           Maestru a creat muzică corală bisericească,cum ar fi: Liturgia nr. 1 pentru cor mixt  şi Liturgia nr.2.

          buzilaMuzicologul Serafim Buzilă este cunoscut în Moldova şi peste hotarile ţării datorită Enclopediei interpreţilor din Moldova şi Interpreţi din Moldova : lexicon enciclopedic : (1460-1960). “Lucrarea cuprinde peste 780 de nume de psalţi, protopsalţi, maeştri de cor laic şi mitropolitan, dirijori de muzică simfonică şi de operă, cântăreţi de muzică populară, pianişti, violonişti, interpreţi de instrumente de suflat, solişti, vocali etc., mulţi dintre cei care au acoperit de glorie acest popor în metropolele europene şi americane…”(Aurelian Dănilă). Orice carte de- şi despre muzică aduce bucurie, satisfacţie spirituală.  Acest volum ne formează o imagine despre totalitatea formelor şi genurilor artei interpretative din Basarabia, începând cu c9 INTERPRmuzica clasică, folclor, estradă, jass şi chiar pop-rock în persoana lui Mihai Dolgan şi soliştii ansamblului Noroc. Utilizatorii care răsfoiesc enciclopedia vor avea plăcerea să cunoască cei mai iluştri interpreţi din Moldova: de la Barbu Lăutaru, Angela Păduraru, maria Bieşu, Mihail Muntean, Ion Bass, la Nicolae Sulac şi o pleadă de interpreţi ai muzicii populare, vedetele muzicii uşoare Maria Codreanu, Sofia Rotaru, Anastasia Lazariuc.  Este forte curios să facem cunoştinţă cu mulţi alţii muzicanţi despre care mai puţin am auzit – interpreţi din perioada anilor 1918-1940, spre exemplu. Deşi maestru nu mai este în viaţă, ar fi binevenit să preia ştafeta alţi autori pentru a continua această publicaţie gloriasă pentru muzica Moldovei.

 Referinţe bibliografice

  1.  Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreţilor din Moldova / Serafim Buzilă; cop. : Mihai Bacinschi. – Ed. a II-a, rev. şi adăug. – Ch. : ARC , Museum, 1999. – 500 p.
  2. Buzilă, Serafim. Interpreţi din Moldova: Lexicon enciclopedic (1460 – 1960) / Serafim Buzilă; cop. : Mihai Bacinschi. – Ch. : ARC, 1996 (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 476 p. : fot.
  3.  Aspecte interpretative ale Rondoului pentru vioară şi pian de S. Buzilă. In: ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE. Anuar ştiinţific: muzică, teatru, arte plastice, 2010. Chişinău, 2011, pp. 54–56.
  4.  COCEAROVA, G., MELNIC, V. Armonia: manual. Vol. 1: Teoria armoniei. Chişinău: Museum, 2001.
  5. MIRONENCO, E. Concertul instrumental în creaţia componistică din Moldova. In: Arta Muzicală din Republica Moldova: Istorie şi modernitate. Chişinău, 2009, рp. 703–732.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s