Puterea vindecătoare a muzicii.


meloterapia-muzica-vindecatoare-video-A0aAcest articol este inspirat de amintirile mele din
timpurile, când mămica era bolnavă şi noi, copiii, eram mereu în căutarea remediilor  care ar putea să-i  aline durerile. În aceste momente grele Dumnezeu ne-a adus în casă un medic-psihoterapeut care s-a oferit să vină în fiecare dimineaţă, la ora 07.00 şi să facă şedinţe cu mama. O aranja comod în fotoliu, includea în priză casetofonul şi pornea muzica clasică. Concomitent îi punea în mâna dreaptă un creion şi o ruga să dirijeze în tactul muzicii. După astfel de şedinţe durerile se ameliorau şi mămica putea chiar să se ducă şi la plimbare.

Acuma îmi dau seama că acest tratament se numeameloterapie-1-300x224 meloterapie. Am fost curioasă să studiez literatura  despre domeniul dat în medicină şi psihologie şi am aflat că meloterapia – este terapia prin muzică, sunete din natură, etc. şi este un remediu cunocut încă din antichitate.  Din literatură ştim despre ritualurile  folosite în magia albă, acompaniate de o muzică specifică. În papirusurile egiptene de peste 2600 de ani se menţionează remediile muzicale pentru dureri reumatice, muşcături de insecte, ş.a. În secolul I d.h. această modalitate de vendicare au folosit-o vestitele şcoli din Padova şi Salermo pentru cursurile de formare a medicilor. Este pe larg cunoscută metoda deschântecelor, iar influenţa muzicii religioase am simţit-o fiecare, păşind pragul bisericii.

Napoleon Bonaparte spunea că dintre toate artele muzica are o influenţă cea mai directă şi puternică asupra psihicului, fiind parte integrantă a existenţei umane. Cu adevărat, muzica ne însoţeşte pe parcursul întregii vieţi, începând cu cântecele de leagăn. Mai mult decât atât, muzica influenţează în mod direct şi atunci, când noi nu ne dăm seama despre aceasta.

brain-music-HE02-verticalStudiile psihologice şi medicale efectuate până acuma în laboratoarele SUA, Germaniei, României şi în alte ţări au permis elaborarea unor recomandări muzicale pentru tratarea afecţiunilor prin meloterapie:

  • pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr.5 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi Uvertura operei Parsifal de Wagner;
  • pentru destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de Debussy, Nocturnele lui Chopin şi apocalipsa animalelor de Vanghelis;
  • pentru tratarea stărilor depresive: Carnavalul lui Dvorak;
  • pentru combaterea oboselii şi surmenajului: Poemul simfonic Vltva de Smetana şi Dimineaţa de Grieg;
  • pentru calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de beethoven şi Corul pelerinelor de Wagner;
  • pentru linişte interioară: Ludwig van Beethoven – Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru violoncel şi orchestra în sol minor), Franz Schubert – „Rosamunda” şi „Ave Maria”, Piotr Ilici Ceaikovsky – „Lacul lebedelor”, Robert Schumann – „Reverie”, Wolfgang Amadeus Mozart – Concert nr. 21 pentru pian şi orchestră.
  • pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale: Wolfgang Amadeus Mozart – „Don Juan”, Franz Lizst – „Rapsodie maghiară”.
  • pentru surmenaj intelectual: Johann Sebastian Bach – „Fugile”.
  • pentru ameliorarea durerilor fizice: Ludwig van Beethoven – „Pastorala“, Maurice Ravel – „Bolero“, Frederick Chopin – Concert nr. 1 în Mi Minor.
  • pentru stimularea şi energizarea organismului: Giuseppe Verdi – Marşul din opera „Aida”, Johann Sebastian Bach – Brandenburgicele.

Lista poate fi continuată din diferite surse pe care cu uşurinţă le putem găsi prin Internet.

Ţinînd cont că viaţa noastră cotidiană este caracterizată prin tensiuni sociale şi politice, stări permanente de stres, folosirea meloterapiei este justificată pentru a menţine sănătatea, cel puţin în ceea ce priveşte aspectul psihologic.

Berthold Auerbach spunea: Muzica purifică sufletele de praful vieţii cotidiene. Se pare că această maximă s-ar putea referi şi la misiunea bibliotecii, cel puţin la compartimentul Arte.

În contextul serviciilor moderne, în Secţia Muzicală a Bibliotecii de Arte este planificat un program de meloterapie care va întruni persoanele interesate de subiect şi de efectele benefice a tezaurului muzical. La prima etapă, organizatorică,  va fi studiată mai profund problema, mai ales în Republica Moldova, vor fi identificate instituţiile şi persoanele preocupate de  tratament prin muzică, va fi studiată experienţa altor biblioteci, cum ar fi, spre exemplu, Biblioteca Astra din Transilvania. Mai apoi se vor organiza şedinţele de audiere a muzicii, posibil vizionare a clipurilor selectate. Ideea va fi dezvoltată pe măsura în care va trezi interesul publicului.

Tatiana Kolomoiţeva, şef oficiu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s