Fiodor Hitruk maestrul animaţiei ruse. 100 de ani de la naştere


Serviciile moderne fac atractivă biblioteca și în zilele de odihnă. Relansat acum într-o nouă formulă dedicată familiei, serviciul „Clubul cinefililor” activează și duminica. Pentru aceasta sunt pregătite programe speciale, care vin să completeze necesitatea de cunoaștere și informare în domeniul artei audiovizuale a grupurilor-țintă, care vor fi formate pe parcurs, doritori de a participa la sesiunile clubului.  De această dată, în legătură cu centenarul nașterii regizorului animator rus F. Hitruk, propunem audienței o scurtă informație însoțită de vizionarea filmelor în desen animat din creația maestrului.

hitrucioc Fiodor (Savelievici) Hitruk este unul dintre marii maeştri ai animaţiei ruse. Născut la 1 mai 1917 (or. Tveri) într-o familie de muncitori, copilăria şi-o petrece în Germania. În copilărie îl pasionau artele – teatrul, muzica, pictura şi desigur cinematograful, care îşi începea biografia. Avea 17 ani când pentru prima dată a trăit fascinaţia filmului de animaţie. Emoţiile trăite la vizionarea filmelor lui Disney l-au ajutat să-și definească preferințele sale. În cadrul Primului Festival Internaţional de Film de la Moscova au fost prezentate câteva filme ale lui Walt Disney – Mickey dirijor, Cei trei purceluşi, care i-au schimbat radical viziunea asupra genului. Şi până atinci privise filme de animaţie inclusiv străine, dar întâlnirea cu creaţia lui Disney i-a determinat destinul de mai departe. Îl pasiona mult grafica de carte şi visa să lucreze în acest domeniu. În 1937 câștigă concursul organizat de studioul Coiuzmultfilm şi este angajat în calitate de animator-stagiar. Profesia de animator este una dintre cele mai specifice şi dificile care cere calităţi deosebite nu doar de pictor, ci şi de actor. În timpul războiului este înrolat în armată şi ajunge până la Viena. După război este angajat ca translator militar şi trimis la Berlin, abia în 1947 revine la Moscova şi la studiou. Aici este nevoit să înceapă totul de la zero. Profesia o învîţa de la cei mai buni animtori ai timpului Boris Dejkin, Boris Titov, iar filmele lui Disney Albă ca Zăpada, Cei şapte pitici şi Bambi, considerate capodopere ale filmului de animaţie clasic, sunt analizate scenă cu scenă, fiecare cadru în parte. Lucrează împreună cu cei mai semnificativi regizori ai timpului, participând la crearea personajelor din peste 200 de filme printre care Povestea despre ţarul Saltan (1943) a surorilor Brumberg, Povestea despre pescar şi peştişorul de aur (1950) şi Prinţesa broască (1954) în regia lui Mihail Ţehanovski, Cele douăsprezece luni (1956) şi Perepeţiile lui Buratino (1959) în regia maestrului Ivan Ivanov-Vano, Crăiasa zăpezilor (1957, regia Lev Atamanov), Petea şi Scufiţa Roşie (1958, Boris Stepanşov). Se impune ca unul dintre cei mai puternici pictori-animatori ai studioului.

Debutul regizoral va fi abia la vârsta de 44 ani. Primul film creat în calitate de regizor a fost Istoria unei crime în 1962, fiind după afirmaţiile lui Hitruk un film autobiografic. Dorind să creeze ceva nou, deosebit de tradiţionalele poveşti animate, să-şi lărgească aria tematică, vine cu propunerea unui film dedicat auditoriului matur în care decide să abordeze problemele sociale actuale. Filmul revoluţionează animaţia rusească… Nu doar tema îl provoacă pe animator la crearea filmului ci şi exprerimentarea unor noi forme, precum ar fi poliecranul (când în cadru au loc câteva acţiuni) sau stilul laconic.

Fiecare film următor creat de Fiodor Hitruk devine o inovaţie din punct de vedere al stilisticii, tematicii sau genuisticii. Cele mai semnificative pelicule ale regizorului, apreciate la diverse festivaluri internaţionale sunt: Toptâşca (1964), Vacanţa lui Bonifaciu (1965, Grand Prix la Mamaia), Omul în ramă (1966), Otello-67 (1967), Film, film, film (1968), trilogia despre Vinnie-Puh (1969-1972), Insula (1973, Grand Prix la Cannes şi Dinozaurul de aur la Cracovia) şi multe altele.

Ideiea filmului Vacanța lui Bonifaciu a apărut întâmplător. Adunând filele de prin sertare, Hitruk a citit o frază care i-a atras atenţia: „Directorul circului a exclamat: Am uitat că şi leii au bunici!”. Aceasta era povestea scriitorului ceh Milos Mociorek despre Leul Bonifaciu şi familia sa. În pelicula Vacanţa lui Bonifaciu se promovează nu doar istoria unui leu care lucrează la circ şi visează la revederea cu bunica şi cu ţara sa, dar şi problemele creatorului, al artistului, a relaţiei artistului cu publicul.

Pelicula Film, film, film a fost anticipată de niște generice animate. Impreună cu pictorul scenograf Vladimir Zuikov au creat un generic animat pentru filmul Зигзаг удачи (1968) al regizorului Eldar Reazanov. Dar ideea filmului a venit în timpul lucrului la alt generic pentru filmul lui S. Rostoțki: creau niște micro nuvele în care se accentua specificul lucrului echipei de creație. Genericul n-a fost realizat, dar ideea unui film a rămas. Aşa Film, film, film este o parodie inspirată despre crearea filmului. Pelicula Insula relatează istoria unui robinzon modern.

Fiodor Hitruk nu s-a limitat doar la crearea filmelor de animaţie. concomitent cu profesia de bază regizor-animator, el a fost scenarist şi traducător, teoreticfilm6ian şi pedagog. A pregătit pictori-animatori la cursurile pe lângă studiul Coiuzmultfilm. În perioada anilor 1980 – 2003 pregăteşte regizori-anmimatori la Cursurile superioare de scenaristică şi regie. Printre discipolii lui Hitruk se află Alexandr Petrov, Mihail Tumelea, Ivan Maximov, Mihail Aldaşin şi mulţi alţii. Fericita ocazie de-a fi în grupa maestrului a avut-o şi Larisa Glinca, regizor-animator la studioul Moldova-film, în prezent director al Asociaţiei ARTIStudio.

De menţionat că F. Hitruk ţinea mereu în vizorul său ce se întâmplă în animaţiile din aşa-zisele “republici-surori”. Periodic venea la Chişinău, unde se întâlnea cu membrii echipei de animatori la Moldova-film, precum şi cu tinerii creatori de film de la studioul Floricica. Au fost cazuri când regizorul ajuta echipa să depăşească perioade dificile în creaţie. Spre exemplu, a fost salvatorul filmului Bătrânul şi motanul, primul film regizat de Alexandr Gladâşev, materialul filmat îl impresionează şi hotărăşte să pună umărul la finisarea peliculei.enciclop.Viaţa şi activitatea maestrului au devenit subiectul a mai multor filme documentare: Fiodor Hitruk. Profesia – animator (Фёдор Хитрук. Профессия – аниматор, 1999, regia Serghei Sereghin), Potretele epocii. Fiodor Hitruk (Портреты эпохи. Фёдор Хитрук, 2002, regie Anna Iarovenko), Animaţia de la A la Z (1998, regia Irina Margolina), Soiuzmultfilm – poveşti şi adevăruri (СоюзМультФильм – сказки и были, 2003, autor şi regizor Natalia Lukinâh) şi altele.

Informație pregătită de V. Tipa, doctor în studiul artelor

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s