Confesiuni de ziua bibliotecarului


IMG_20170423_130846[1]Atunci când este marcată o zi profesională, de obicei se constată niște bilanțuri și realizări, de cele mai multe ori, ele sunt de bine. Doresc și eu, aici și acum, să-mi expun niște opinii, căci pe parcursul a unui deceniu și mai bine ele s-au acumulat în bagajul meu de cunoștințe și experiențe în domeniul biblioteconomiei. Am aderat la această profesie fără resemnări și am început să mă cufund în ea, căci doar așa poți să califici munca de bibliotecar. Și, o spun cu discernământ, toți noi, colegii de breaslă muncim la acest profil. Adesea se mai întâlnesc oameni care ne pun la îndoială activitatea pe care o facem, însă odată cu inovațiile și tehnologiile moderne  percepția dată este depășită.  Și în aceste mombuchetente reiterez activitatea Bibliotecii de Arte „T. Arghezi”, care în luna martie 2017 a împlinit 53 de ani de la fondare. Pe parcursul acestui timp îndelungat au aderat la activitatea instituției o întreagă entitate de bibliotecari, care au muncit, asemeni nouă, în aceleași condiții, pentru a face lumea mai bună. În acest jumătate de secol, după cum e și firesc, s-au întâmplat multe (ca să nu spunem „ghinion”). Denumirea bibliotecii pe care o poartă astăzi, ca și insăși locația în care se află au suportat mai multe modificări, în dependență de reorientarea angajaților spre satisfacerea cerințelor și nevoilor de informare a beneficiarilor ei. De la început, în martie 1964  a fost fondată ca bibliotecă orășeneasă nr. 22 în sectorul Botanica, într-o construcție auxiliară din strada Trandafirilor nr.31, apoi transferată în clădirea școlii (astăzi LT „M. Viteazu”); în 1972 este transferată în strada Negruzzi nr.1 deja cu un nou nume – bibliotecă muzicală, muzical-teatrală, teatrală, după care, în a.1985, trahsferată într-un nou local din strada G.Ureche (acum în strada Grădinilor, 21) cu numele de „Bibliotecă de Artă/e”; în 2010 este redenumită în filiala de Arte „T. Arghezi”  https://biblioart.wordpress.com/. Urmărim o evoluție interesantă a instituției, dar asta este o dovadă clară despre aspirațiile angajaților în căutarea identității de profil, care și-au asumat priorități/responsabilități față de oamenii cu un anumit interes specific, oamenilor dedicați și talentați.

Și astăzi îmi stăruie în memorie documentul, în care era fixat textul concursului din ianuarie 2008 lansat de administrația BM „B.P. Hasdeu”, în care am citit prima frază … activitatea filialei de Arte merge spre declin… Biblioteca dată a rămas atunci fără angajați. Doar după două luni, noua echipă formată a redeschis ușile bibliotecii, a recâștigat încrederea și simpatia utilizatorilor, a partenerilor de dezvoltare. Împrejurările au fost de așa natură, că m-am atașat mult de Biblioteca de Arte. Am citit în acea perioadă toată arhiva, lăsată cu grijă de biliotecarii care au fost până la noi și m-am pătruns de acel spirit de devotament, insistență, căutare. Am găsit într-un sertar un cait gros, de culoare marou închis, cu o inscripție „Тетрадь библиографических заметок”, data semnării, „16 октября 1964 года”. Am citit fiecare filă, unele notițe le-am preluat în calitate de îndrumări. Am întâlnit în însemnări și multe nume de familie ale bibliotecarilor de altă dată.

Prezentul Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” este pus în fața unor noi provocări, de readaptare la condiții, de altfel, deloc ușoare. Există însă multe alte posibilități de depășire a impedimentelor ordinare. Biblioteca poate pune la dispoziție condiții pentru doritori de a-și dezvolta competențe și abilități, profesionalismul într-un domeniu preferat prin implementarea obiectivelor de voluntariat. În acest sens bibliotecarul poate îndeplini rolul de ghid, consultant, formator. Dispunem de un bogat potențial intelectual, acumulat pe parcursul anilor și exprimat în prezența unui solid fond de documente inedite. Este  necesară o nouă abordare și revalorificare a acestui tezaur, posibilă doar prin implementarea noilor instrumente de lucru în bibliotecile de astăzi. Sunt create noi posturi de muncă pentru utilizatori, dovada fiind și creșterea unităților de echipament IT. Activitatea  desfășurată capătă  noi dimensiuni, fiind alimentată de intercalarea cu succes a tradițiilor culturale adaptate la necesitățile zilei de astăzi. Omul înflorește locul, și atât cât va exista cartea și locul cărții – biblioteca, atât va exista profesia de bibliotecar.

A. Moldovanu

Advertisements

2 thoughts on “Confesiuni de ziua bibliotecarului

  1. Lidia Kulikovski says:

    Am fost la biblioteca teatrala de pe bd. Negruti 1. Directoare era Ghita Grigorevna Reisher. Apoi am participat la ros podele si amenajare, adica la claca, pentru a pregati trecerea in noul local de pe Gradinilor 21. Cladirea a fost construita pentru biblioteca tematica – agrara, dar s-au reorientat spre arta. Pe cand era director Valentina Tofaniuc (eram deacum director BM), biblioteca a fost de doua ori reparata capital, remobilata si aprobat un proiect de reconstructie dar bani nu au fost niciodata destui pentru biblioteci. Biblioteca de Arte a fost intotdeauna in fruntea retelei de biblioteci, desfasura o activitate destul de interesanta, evenimente de anvergura, biblioteca era parte a Festivalului Invita Maria Biesu…, a fost prima biblioteca care imediat dupa 1989 a elaborat o bibliografie in limba romana, Bibliografia lui Eugeniu Doga, era foarte solicitata de cititori, de studentii de la Arte si frecventata de personalitati ale culturii chisinauiene…, o considerau biblioteca lor, o aparau, o sustineau! Timpul trece si macina tot in calea lui, chiar si biblioteci, daca nu suntem atenti… Dna Anastasia inteleg nostalgia dvs. dar traim vremuri in care nimeni nu sustine bibliotecile. Multumesc macar ca ati scris, sumar, despre istoria Bibliotecii de Arte!

    Liked by 1 person

  2. biblioart says:

    Mulțumim pentru atenția cu care ați citit și pentru aceste detalii din istoria unei biblioteci, care a fost cea pe care o descrieți și care acum se zbate între a fi sau a nu mai fi. Deși prognozele sunt triste, să zicem, speranța moare ultima. Poate ne scapă modernitatea, atunci când asemenea „rutine” vor deveni anticariate și cineva le va colecționa.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s