REVISTĂ BIBLIOGRAFICĂ “TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ”


favorittv_traditii_obiceiuri-77Câte bordeie, atâtea obiceie

(zicală populară)

Moldovenii au reușit pe parcursul istoriei să-și înnobileze viața cu sărbători frumoase și obiceiuri semnificative.

Marcate o singură zi sau câteva zile, cu dată fixă sau mobilă, dedicate divinităților calendaristice, dar și oamenilor, animalelor, păsărilor, plantelor, fenomenelor terestre și cosmice, sărbătorile și obiceiurile sunt cunoscute și respectate pînă astăzi.

Sistemul de sărbători și obiceiuri este foarte complex. Noi prezentăm mai jos câteva surse din colecţia Bibliotecii de Arte din care veţi putea face cunoştinţă cu tradiţiile, obiceiurile, datinile poporului român.

 Ghinoiu, Ion. Obiceiuri populare de peste an: Dicţionar. – Bucureşti: E. Fundaţiei Culturale Române, 1997. – 285 p.17792635_10155715563558492_1040067810_n

            Ion Ghinoiu, cunoscut cercetător şi profesor  universitar este coordonatorul Atlasului Etnografic Român – un tezaur de documente  cu 18.000 de subiecţi selectaţi din 600 de sate. El  mai este  şi autorul unor prestigioase volume dedicate sărbătorilor, obiceiurilor şi mitologiei române: Popasuri etnografice româneşti (1981); Vârstele timpului (1988); Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar (1997); Lumea de aici, lumea de dincolo (1999); Zile şi Mituri (2000); Panteonul românesc. Dicţionar (2001); Sărbători şi obiceiuri româneşti (2002); Căluşul. Istorie şi documente (2003); Comoara satelor. Calendar popular (2005); Mică enciclopedie de tradiţii româneşti (2008); Mitologie română. Dicţionar (2013) ş.a.   Dicţionarul Obiceiuri populare de peste an cuprinde o diversitate de obiceiuri româneşti, clasificate conform ciclului calendaristic al anului, reflectând modul în care oamenii îşi trăiesc viaţa – naturală, familială, spirituală etc. El specifică aşezările geografice şi condiţiile naturale, rădăcinile istorice ale poprului, miturile şi calendarul popular şi dominantele culturale disti.  Subiectele dicţionarului sunt aranjate în ordine alfabetică,  multe din ele se referă la tradiţiile şi obiceiurile de primăvară, de ex.: Dochia, Dragobete, Floriile, Mărţişor, ş.a. Dicţionarul este înzestrat cu: Anexa1. Subiecte şi texte ceremoniale şi rituale care însoţesc obiceiurile din ciclul calendaristic, Anexa 2. Calendarul popular pentru un an cu data mobilă a Paştelui pe 14 aprilie;  Index tematic şi Bibliografie.

C17792744_10155715558548492_1210780893_nristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri….. – Bucureşti: E. Oscar Print, 2007. –  369 p.

            Cartea invită cititorul în călătorie de-a lungul anului calendaristic – de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. În cele 28 de popasuri (capitole) autoarea expune sărbătorile şi obiceiurile cu dată fixă, inclusiv cele marcate primăvara: Buna Vestire, Ziua Cucului, Dochia, Mucenicii, , Sf. Gheorghe ş.a. Tradiţiile  pascale cu dată mobilă se bucură de frumoasele  prezentări: Lăsatul Secului de Paşte, Duminica Floriilor, Tradiţiile şi Obiceiurile de Paşte, Rusaliile, Căluşarii.

            Din paginile volumului noi aflăm că ţăranii folosesc de rând cu calendarul oficial, recunoscut de stat şi biserică, şi elementele calendarului neoficial, transmis pe cale orală de la generaţie la generaţie. Calendarul popular indică activităţilr practice şi religioase pe sezoane, săptămâni şi zile: timpul optim pentru arat şi semănat, pentru formarea şi desfacerea turmelor, pentru peţit şi logodit, etc.

Începând cu capitolul V. Mărţişorul şi Babele intrăm în farmecul basmelor şi legendelor legate de aceste prime sărbători de primăvară. Tot aici facem cunoştinţă cu Simbolismul mărţişoarelor tradiţionale – Coşarul, purtătăr de noroc, Trifoiul, Buburuza ş.a. şi cu seria superstiţiilor şi tradiţiilor legate de Zilele Babelor şi de Baba Dochia, întâia zi a babelor.

Capitolul VI. Anul Agrar. Mucenicii – 9 martie familiarizează cititorii cu tradiţiile şi ritualurile Măcinicilor: Ziua numlui, Focurile Sfinţilor, baterea pământului cu maiurile, Retezatul stupilor de Măcinici, Turta de Măcinici, eţia rituală de MăciniciSâmbra plugului, Pornirea plugului şi cu câteva ritualuri legate de începutul muncilor agricole în alte timpuri şi la alte popoare.

Cei care sunt interesaţi de tematica tradiţiilor de primăvară se vor opri neapărat la Capitolul 7. Sărbătorile primăverii, Capitolul 8. Sfântul Gheorghe şi Dragonul, Capitolul 9. Sângiorz – Anul Nou Pastoral, capitolul 10. Lăsata secului de Paşte, capitolul 11. Postul Paştelui, Capitolul 12. Duminica Floriilor, Capitolul 13. Tradiţii şi obiceiuri de Paşte, Capitolul 14. Rusaliile şi Capitolul 15. Căluşarii. Acest imens material etnografic şi folcloric, această carte scrisă cu sinceritate şi dorinţă de a reaminti românilor de pretutindeni despre tezaurul strămoşilor noştri, va trezi interesul deosebit pentru această carte.

Hristos a înviat! : Datini, tradiţii şi obiceuri pascale : Culeg. de poezii şi proză a 17757864_10155715474668492_1948345319_nscriit. români cu ocazia învierii /Ursache, Silvia, alcăt.- Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 160 p. : il.

            Sfintele Paște este cea mai solemnă dintre sărbătorile anului, plină de datini şi obiceiuri tradiţionale . Sarbatoarea Învierii Domnului este pastrata cu strictete în Moldova, unde traditiile sunt transmise din generatie în generatie.

Fiind în preajma sărbătorilor de Paști, vă invităm să lecturați cartea Hristos a înviat!.

Hristos a înviat!  este o culegere de proză, poezii și cântece pascale a scriitorilor români, scrisă cu ocazia învierii Domnului Isus Hristos. Chipul luminos a lui Iisus Hristos este prezentat cu multă dragoste, ca un fiu al umanității, dar şi un părinte spiritual. Cartea Hristos a înviat! include: Sfânta scriptură despre răstignirea și învierea lui Hristos;  Paștele la evrei. File din istorie; Postul cel Mare. Datini și obiceiuri;           Săptămâna patimilor. Tradiții populare;  Sărbătoarea Floriilor; Marea sărbătoare a învierii Domnului. Tradiții și obiceiuri; Paștele Blajinilor. Din istoria provenienței acestei sărbători; Scriitorii din România despre Iisus Hristos; Scriitorii din Basarabia despre Paști. Răstignire și înviere; Cântece pascale; Hristos și copiii.

La prezentarea grafică a acestei cărți au fost folosite icoane în stil bizantin, executate de pictori contemporani, precum și unele capodopere ale artiștilor plastici celebri.

17793460_10155715425738492_785518771_nMocanu, Maria. Giurgiuleşti: Monografie etnofolclorică. – Chişinău: Ed. Cartier, 1999. – 280 p.: il.

Monografia ne familiarizează cu creaţia spirituală a populaţiei din Lunca de jos a Prutului. Include rezultatele cercetărilor pe teren, efectuate de autor, materiale de arhivă şi din fondurile documentare ale comunei Giurgiuleşti.  Sunt descrise: coordonatele geografice, date istorice şi  monumente arheologice din comuna Giurgiuleşti; momente din viaţa culturală; portul popular şi alte consideraţii generale. În partea a II-a Obiceiuri tradiţionale găsim descrierea obiceiurilor calendaristice de primăvară: Ulilica, Jujăul, Spălăcania, Mărţiguşul, Prima brazdă, Lăzărelul, Suratele, Vălăritul, Căluianul ş.a.

În partea a IV Texte Folclorice vom găsi poezia obiceiurilor calendaristice, printre ele şi cele de primăvară.

Monografia este înzestrată cu note, fotografii şi ilustraţii, Fişele informatorilor şi cu o Listă bibliografică.

Soroceanu, Evdochia. Ritualurile calendaristice ale găgăuzilor: Studiu 17671294_10155715471218492_1861857361_netnolingvistic. – Chişinău: Gunivas, 2015. – 260 p.

           Pentru prima dată este realizată o cercetare complexă a obiceiurilor calendaristice gagauze. Valorile spirituale  ale găgăuzilor sunt prezentate în două limbi – română şi gagauză. În monografie descrierea se bazează pe materialele culese de autoare de pe teren, studiile efectuate în muzeele locale şi din alte surse etnografice.

Obiceiurile şi rutualurile calendaristice ale ciclului anual sunt o parte importantă a culturii spirituale. La baza ritualităţii calendaristice ale găgăuzilor se află munca ţăranului. Calendarul popular ale gagauzilor este, ca şi al altor popoare, cel agrar. În monografie un capitol aparte este dedicat sărbătorilor de primăvară. În percepţia găgăuzilor deschide primăvara sărbătoarea Sf. Trifon.

Prima zi de martie la gagauzi este asociată cu multe superstiţii şi semne. Dis-de-dimineaţă gospodinele atârnau ndeasupra uşei, sau pe coloanele casei un brâu bărbătesc de culoare roşie, copiilor le puneau la mâină fire roşii şi albe. În această zi erau interzise toate tipurile de activităţi, însă trebuia să fii tot timpul în picioare, ca să se sporească lucrul tot anul.

Nu mai puţin interes prezină obiceiurile de Sf. Lazăr şi Duminica Floriilor. O multitudine de obiceiuri şi rutualuri de primăvară sunt legate de Învierea Domnului Iisus Hristos. Fiecare zi din Săptămâna Mare avea noima ei. De exemplu, la gagauzi în Joia Mare gospodinele aprindeau un rug în faţa casei şi puneau alături o masă cu bucate de post în amintirea celor morţi. Potrivit credinţelor populare în Joia Mare sufletele celor morţi se întorceau la casele lor şi rămâneau acolo până la Ispas.

Monografia conţine un Dicţionar etnolingvistic de termeni gagauzi şi un Compartiment de Referinţe Bibliografice.

Elaborat: Tatiana Kolomoiţeva, şef oficiu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s