Universul simbolic al poveştilor lui Ion Creangă


La 14 martie Biblioteca de Arte Tudor Arghezi a invitat elevii la lecţia Universul simbolic al poveştilor lui Ion Creangă. Activitatea a consemnat 180 de ani de la naşterea clasicului literaturii noastre, precum şi 140 de ani de la publicarea poveştilor Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap Alb şi altele.creanga2

Lumea poveştilor lui Creangă este deosebit de complexă. Fiecare din cele 13 poveşti ale scriitorului prezintă un univers plin de simboluri şi semnificaţii. Elevii de la Liceul Teoretic ”M. de Cervantes”, WP_20170314_12_56_13_Pro (1)pedagogii P. Mîndrescu și L. Spatari, prezenţi la eveniment, au descoperit cunoscuta poveste prin prisma fondului mitofolcloric. Provocaţi de etnologul R. Osadci la o călătorie imaginară prin cunoscuta poveste, copii au parcurs calea de iniţiere a celor două fete.

WP_20170314_12_56_54_Pro (1)Invitata bibliotecii, Dna Raisa Osadci, colaborator ştiinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, a susţinut un discurs hermeneutic asupra poveştii Fata babei şi fata moşneagului.
Mai multe din scrierile lui Ion Creangă, inclusiv povestea „Fata babei şi fata moşneagului”, au apărut pentru prima dată tipărite în revista „Convorbiri literare”, editată de Societatea „Junimea”.

Studiile în domeniul pedagogiei şi, mai ales, cele în domeniul teologiei, precum şi implicarea sa în discuţiile de la „Junimea”, în căutarea soluţiilor optime asupra problemelor societăţii şi culturii naţionale, la care participau personalităţi marcante ale timpului, au completat cu mare eficienţă strălucitul har de povestitor al lui Ion Creangă. Astfel, opera ieşită de sub pana marelui maestru a păstrat arhetipurile specifice imaginarului tradiţional autohton, cizelate de surplusuri degradate, deviate de la înţelesurile profunde ale mentalităţii populare, fiind, totodată, relevate impresionante sisteme de simboluri, întreţesute într-o armonie logică şi expresivă impecabilă.

Referitor la poveştile lui Ion Creangă, filosoful esoteric şi criticul literar Vasile Lovinescu în lucrarea „Mitul sfâşiat” remarcă: „Basmele lui Creangă […] sunt mituri de tip complet, adică desfăşoară consecvent şi organic, în condiţiile de timp, spaţiu, mişcare, nume şi formă din lumea noastră, posibilităţi imuabile ale Fiinţei”.

Povestea „Fata babei şi fata moşneagului” – unul din exemplele ce confirmă aprecierile menţionate anterior – relatează concepţia tradiţională despre modelarea omului în calea sa spre maturitate prin întâlnirea cu divinitatea, adică reflectă drumul iniţiatic al fetei babei şi fetei moşneagului cu treptele sale inerente. Acestea sunt marcate prin ipostaze simbolice cu semnificaţii hermeneutice: întâlnirea cu câinele (căţeluşa) considerat un însoţitor al sufletului omului în călătoria sa prin lumea de dincolo; pomul (părul) care face legătura între trei stări ale vieţii: cele pământene, subpământene şi celeste sau cele prenatale, între naştere şi moarte şi după moarte etc.; fântâna cu apa ce mai întâi este purificatoare prin dezintegrare, apoi este dătătoare de vlagă şi revigoratoare la nivel mai avansat; cuptorul ce reprezintă pântecul pământului menit să rezămislească; pădurea – imagine a haosului preexistenţial; Sfânta Duminică – divinitatea spre care duce drumul iniţiatic şi care, în funcţie de prestaţie, conferă alt statut personajului ce ajunge la finalul drumului respectiv.

Scrierile lui Ion Creangă rămân un model de revalorificare a folclorului, de lustruire a mesajului exprimat şi, nu în ultimul rând, de dragoste şi mândrie de neam.

Consemnare de V. Tipa, R. Osadci

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s