În Ţara lui Moş Crăciun


15424523_10155358374943492_1392460451_nBiblioteca de Arte a deschis uşile în Ţara lui Moş Crăciun pentru copiii şi profesorii liceelor din vecinătate, şi pentru toţi utiliztorii. Începînd cu 8 decembrie funcţionează expoziţia Crăciunul în tradiţia populară. La expoziţie sunt prezentate cărţile lui Nicolae Băieşu, cunoscut cercetător al folclorului românesc şi basarabean, folclorul adunat de Maria Mocanu de la sudul Basarabiei, tradiţiile şi obiceiurile gagauzilor şi a locuitorilor din
Transnistria,  culegeri de poezii creştine, cărţi şi muzică tipărită cu colinde de pretutindeni.

A debutat şi expoziţia Crăciunul copiilor, împodobită cu cele mai frumoace cărţi pentru copii, folclorul copiilor, reviste cu
tematica sărbătorilor de iarnă, şi plasată lîngă brăduleţul de Crăciun. Cel mai iubit si cel mai asteptat personaj in perioada sarbatorilor de iarna, Mos Craciun, are marea datorie de a indeplini dorintele tuturor copiilor cuminti. Dar15388543_10155358382603492_7852745_o care este istoria acestui moş atât de indrăgit în intreaga lume? Unde şi cum a apărut? Versiunile sunt variate şi diferă de la o zonă la alta. În scopul cercetării acestei probleme, de comun cu vizitatorii au fost imprimate din Internet şi expuse  poveştile şi legendele: Moş Crăciun şi Maica Domnului, Povestea Bradului de Crăciun, Povestea lui Moş Crăciun, Spiriduşii de Crăciun, Legenda moşului sărman, Legenda păstorului bătrîn şi cînelui credincios, ş.a. În cadrul activităţii interactive “În Ţara lui Moş Crăciun” au fost dezbătute cu elevii din clasa I-a problemaele: Există cu adevărat Moş Crăciun? Cum de reuşeşte el să viziteze într-o noapte toţi copiii din lume? De ce nici un copil nu-l vede cînd aduce cadourile sub brad? Copiii care au fost pro-Moş Crăciun au argumentat prin colindele şi poeziile interpretate în cor. De altfel, aproape că nimeni nu a negat faptul existenţei moşului, şi concluzia finală a fost, desigur: Moş Crăciun există!!!

         15416843_1896255937272607_852010233_n   Riturile sărbătorilor de iarnă au servit ca temă de discuţie la altă activitate interactivă – Tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă. S-a prezentat expoziţia Crăciunul în tradiţia populară. Copiii au vorbit despre tradiţiile care le cunosc. În cel mai deosebit mod s-a discutat partea spirituală – riturile creştine, inclusiv postul de Crăciun, Ajunul Crăciunului, slujbele de Crăciun ş.a.

            Dar una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii este şi un prilej de a petrece în familie, lângă bradul împodobit, cu bucate tradiţionale, colinde şi daruri aşteptate atât de copii, cât şi de cei mari. Copiii au fost familiarizaţi cu mai multe obiceiuri din Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat şi din toată Ţara Românească, cum ar fi: Colindele, Steaua,  Vicleimul, Capra, Buhaiul, etc.  Şi alte obiceiuri vechi de Crăciun:
• În ajun de Crăciun, oamenii îşi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuţia în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate.
6310886-mediafax-foto-ghita-porumb• Gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâina pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărâţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.
• În ajun de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit înfipt în el.
• Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• La Crăciun pâinea se aşează pe masă, să vină belşugul, şi tot în acelaşi scop, sub faţa de masă se pune pleavă de grâu.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ – Iisus şi 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
•  Din ajunul Crăciunului până la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit şi nu din fundul locuinţei spre prag, ca să vină peţitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă……. ş.a.istorie_traditii_si_obiceiuri_thumb_medium200_200

Expoziţiile au trezit interesul profesorilor, care sunt în proces de pregătire a matineelor. Ei
au găsit în cărţile şi muzică tipărită  material suficient pentru a petrece sărbătorile fericite la nivelul cel mai frumos. Biblioteca de Arte este pregătită să servească necesităţilor utilizatorilor în toată perioada sărbătorilor de iarnă şi vă urează tuturor:   La Mulţi Ani!!!

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s