Cartea de vizită a Chişinăului – Muzeul Naţional de Artă din Moldova


la-chisinau-dupa-11-ani-de-restaurare-a-fost-deschis-muzeul-national-de-artaRecent, un eveniment cultural de mare amploare a avut loc în aceste zile la Chişinău. Şi-a redeschis larg uşile pentru accesul public Muzeul Naţional de Artă, un important centru de cultură de la noi. Instituţia şi-a reluat activitatea după o absenţă de 13 ani, perioadă în care muzeul s-a aflat la restaurare. Evenimentul oficial de inaugurare a sediului central „Dadiani” a reunit numeroase personalități ale lumii culturale, academice, dar și politice din țară și străinătate.

Muzeul reprezintă un comlex arhitectonic de la cumpăna secolelor XIX şi XX, o clădire dintre cele mai frumoase astăzi şi are   în gestiune trei edificii reprezentative de arhitectură. Una dintre ele este Casa Vladimir Herţa construită în 1906, o mostră de barocco vienez, cu numeroase ornamente decorative modelate pe fa­ţada principală, încununată cu cupole de diverse forme. Printre autorii proiectului imobilului se remarcă arhitectul austriac Heinrich Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii.

Casa Kligman, cel de-al doilea edificiu, construit în anul 1897, cu grădină de iarnă, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi se caracterizează prin stilul neoclasicist. Arhitectul proiectului acestui edificiu se presupune că a fost inginerul Mihail Cecheruli-Cuş, o remarcabilă personalitate din Basarabia, născut la Orhei, autorul proiectelor unora dintre cele mai frumoase clădiri din Chişinău, printre care clădirile liceului de fete „N.Dadiani” (azi clădirea Muzeului Naţional de Arte), Băncii Nobilimii şi Ţărănimii (actuala clădire a Curţii Sup-reme de Justiţie), faţada spitalului Mănăstirii Hârbovăţ etc.

Din anul 1989, întreaga activitate expoziţională şi administrativă a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se desfăşoară în sediul Natalia Dadiani. Construit în 1900-1901, după un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi şi specific stilului neoclasicist cu elemente gotice, acest edificiu rămîne un model al arhitecturii civile de la sfîrşitul sec. XIX- începutul sec. XX.

Clădirea, construită la iniţiativa principesei Natalia Dadiani şi finanţată de aceasta, a găzduit un gimnaziu de fete, care a purtat numele principesei pînă în 1940. Din 1941 pînă-n 1944 gimnaziul poartă numele Reginei Maria. Între anii 1945 şi1970 clădirea serveşte drept sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, iar din 1970 şi pînă în 1988 aici îşi desfăşoară activitatea Muzeul de Istorie a PCUS al RSSM. În anii ’60 ai secolului trecut a fost construită şi o anexă a clădirii, care în prezent serveşte drept bloc administrativ pentru MNAM.

Muzeul Naţional de Arte Plastice a fost fondat în anul 1939 de către sculptorul şi arhitectorul Alexandru Plămădeală împreună cu alţi artişti plastici basarabeni. (vezi şi: Sculptorul Alexandru Plămădeală)

Fondurile muzeului se formează în baza  colecţiilor personale ale fondatorilor şi din donaţii.  Sunt selectate în jur de 160 de lucrări ale artiştilor plastici basarabeni şi români (în mare parte participanţi la Salonul X al Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia), pentru constituirea primei Pinacoteci a oraşului Chişinău, custode-şef al căreia a fost numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii Municipiului Chişinău, în 26 noiembrie 1939, însemna, de fapt, deschiderea primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Chiar în primele zile de război lucrările Pinacotecii împreună cu altele, donate de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, au fost încărcate în două vagoane şi expediate spre Harkov. Din păcate, soarta acestor colecţii rămâne pînă astăzi necunoscută. Actualul muzeu este inaugurat în noiebrie 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov şi de la Ermitaj, muzeul îşi reia activi­tatea cu inaugurarea expoziţiei per­manente, care includea opere ale maeşt­rilor vest-europeni, ruşi şi sovietici. De-a lungul timpului colecţia muzeului s-a com­pletat cu icoane vechi, cu lucrări ale pictorilor basarabeni şi ale maeştrilor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. O atenţie deosebită s-a acordat  achi­ziţiilor de lucrări de la colecţionari parti­culari din Moscova şi Sankt-Petersburg. În 1975 au fost achiziţionate opere ale pictorilor Orest Kiprenski (Fata cu fructe), Vladimir Makovski (La cârciumă),stampe de grafică de Albreсht Durer, William Hogarth, Katty Kolvitz, Piotr Utkin, Vasili Serov, Filip Maliavin şi mul­te altele. Cîteva colecţii particulare au fost oferite muzeului în dar. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Şillingovski, Chişinăului i-a fost donată atît  o colecţie impunătoare de lucrări de grafică ale maeştrilor europeni şi ruşi din sec. XVII—XIX, cît şi lucrări semnate de posesorul acesteia.

În 1962 muzeul a primit în dar colecţia fostului profesor de la Şcoala de Belle Arte din Chişinău, pictorul Auguste Baillayre. Pe lîngă calitatea de fondator al colecţiei MNAM, A. Baillayre a oferit o donaţie substanţială constituită din 340 de lucrări ale unor artişti de notorietate naţională şi universală. Alte do­naţii au fost făcute de Svetlana Croitor-Phakadze (Moscova, 1967) , Vera Blinova (Bucureşti, 1979), Vasili Blinov (1979), Andrei Ostap (1995), Aurelia Roman (2006). Din 1988 administraţia şi colecţiile muzeului au fost transferate în fostul sediu al muzeului partidului comunist al Moldovei, edificiu construit de A. Bernardazzi în 1901.

Astăzi Muzeul Naţional de Artă găzduiește expoziția permanentă de Artă Națională ce include opere din Colecția de Artă Religioasă, precum și din Colecția de Artă Modernă și Contemporană. Colecţiile sunt structurate pe compartimente: arta medievală care include icoane, obiecte de cult, tipărituri vechi, creaţie populară ş. a. Un loc aparte în expoziţie îl ocupă compartimentele consacrate artiştilor plastici din Moldova – picturi, sculpturi, lucrări de artă decorativă, grafică ale maeştrilor, care au participat la fondarea colecţiilor încă de la început, precum criticul de artă K. Rodnin, A. Plămădeală, A. Bayllare, Th. Kiriacoff, E. Ivanovski, Gh. Ceglocoff etc.; opere ale plasticienilor din sec. XIX şi începutul sec. XX – Vl. Okuşko, P. Şilingovschi, E. Maleşevschi, opere ale contemporanilor  – M. Gamburd, B. Nesvedov, S. Ciokolov, L. Dubinovschi, I. Bogdesco, K. Kobizeva, L. Grigoraşenko, I. Vieru, M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu şi opere ale tinerilor pictori, graficeni şi artişti plastici de la noi.

Surse: Colesnic, I. Chişinău. Enciclopedie, Ch., 1997, Pag. 334-335; Bobernaga; C., Plămădeală, O. Alexandru Plămădeală, Ch., 1981.

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s