A sosit toamna, ruginesc copacii, iar frunzele uscate trosnesc sub paşii copiilor, grăbiţi să petreacă un ceas la Biblioteca de Arte – un loc de poveşti, un mister al basmelor şi legendelor populare. Profesoara clasei a II-a din liceul Miguel de Cervantes, dna Galina Andruh, la începutul anului şcolar a considerat că copiii au nevoie de personaje pozitive care să lupte pentru Adevăr, Bine, Frumusețe, Dreptate, Curaj, Modestie, Tradiții, Rădăcini, Devotament, Iubire s.a. Aceste personaje se regăsesc în colecţia folclorică a bibliotecii, prezentată elevilor în ziua de vineri, 16 septembrie în cadrul orei de lectură: “Basme, legende, poveşti – tezaurul folcloric popular”.
Cum ar fi viaţa noastră fără poveşti? Cu siguranţă ea ar fi un pic mai tristă şi lipsită de nuanţe. Şi, mai important de atât, ar fi lipsită de eroi, de zâne bune, de fantezii şi de finaluri fericite, în care binele învinge întotdeauna. Selecţia de poveşti şi povestiri prezentate în expoziţia de carte îşi poartă cititorii săi într-o lume colorată, veselă, luminoasă, cu păduri vaste şi umbroase, dealuri înverzite, castele uriaşe, animale exotice, fiinţe miraculoase cum ar fi Făt Frumos, Floarea Soarelui, Ileana Cosânzeana şi alţii. Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu, .
Astfel, copiii au fost familiarizaţi cu cele mai îndrăgite basme şi poveşti : Soacra cu trei nurori de Ion Creangă, G
reuceanu de Petre Ispirescu; Departe, departe de Barbu Ştefănescu-
Delavrancea, Făt Frumos din Lacrimă de Mihai Eminescu, Pasărea Măiastră de Petre Ispirescu, ş.a.
În prima parte a discuţiei s-a ajuns la concluzia că: “Basmul propune modelul unei lumi ideale, aşa cum şi-o imaginează poporul, un spaţiu guvernat de cea mai importantă valoare etică a omenirii : aceea că binele trebuie să învingă mereu răul.”
De la întâmplările mai vechi şi amuzante cu Păcală, pe care unii le-au mai auzit de la bunici şi părinţi, de la capra cu trei iezi şi operele autorilor clasici, discuţia a evoluat către legende – povestiri (de obicei populare), în proză sau în versuri avînd elemente fantastice și miraculoase, brodate pe fondul unui motiv istoric sau al unei închipuiri mistice.
De comun cu copiii ne-am amintit de una din 
cele mai frumoase legende ale poprului românesc – Legenda Mărţişorului.
S-au explicat unele noţiuni, precum că ” Legenda este o povestire fantastica cu elemente istorice reale combinate cu întîmplări imaginare. Legendele explică geneza unor fenomene sau evenimente, originea unor fiinţe, plante sau animale, desfasurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi.” Aşadar, legenda constituie un imens tezaur de informaţii din orice domeniu, oferind o imagine extrem de interesantă a felului în care mintea poporului, în versuri sau în proză, dă o explicație imaginară, fantastică sau neobișnuită, unor lucruri sau întâmplărilor reale.
Este extrem de important ca personajele basmelor , legendelor şi altor creaţii folclorice să stea la baza educaţiei contemporane. Cei mici sunt la vârsta la care contează modelele pe care noi le oferim şi care își pun amprenta asupra personalității, culturii cu care merg mai departe acești copii. Este în misiunea bibliotecii să influenţeze ca educaţia să înceapă cu studierea patrimoniului popular, cu literatura şi tradiţiile care să cultive spiritualitatea românească. Este la fel ca şi la învățarea limbii: începi cu limba maternă, apoi deprinzi și cu alte limbi. Deci, să nu ne repezim să le citim celor mici aventuri cu Harry Potter sau Spiderman, în timpul ce ei nu știu cine sunt Făt-Frumos, Cosânzeana sau Greuceanu.
Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” 