Vitalie Rusu


Actor de teatru și cinema, regizor. Născut la 12 august 1941 în s. Plopi, r. Donduşeni.Veteran și hqdefaultcontemporan al scenei teatrale moldovenești.

Pregătire profesională. Absolvent al Conservatorului „Gavriil Musicescu” din Chişinău (1960-1964), specialitatea Actor de teatru şi film.  Anii 1977-79. Stagiere la Teatrul Academic de Dramă din oraşul Moscova V. Maiakovski la maestrul A. Goncearov,  Artist al Poporului din fosta URSS, profesor, prim-regizor al teatrului.

Experienţă profesională. Din 1963 lucrează ca actor, apoi din 1985 ca regizor principal la Teatrul Naţional M. Eminescu. Colaborare cu alte teatre din republică.

Actorie. Actorii mari au fost mari prin roluri mari, dar nu e cazul lui Vitalie Rusu, pentru că el nu joacă orice, de dragul măririi. Mai bine zis, prin vorba criticului de teatru, Ion Proca, el este actorul de tranziție, care trăiește în trecut și privește prezentul, care trăiește în prezent și vede viitorul, care trăiește în viitor și scrutează prezentul. v_rusu_uo_1aEl întruchpează personaje sublime și personaje ridicole. În actoria lui sălăşluiesc laolaltă  prototipurile lui Shakespeare,  Chehov, Caragiale, Gogol, Creangă, Sebastian, Popa, Solomon, Aristofan… Vitalie Rusu este actorul care râde cu ochii trişti, nu este o vedetă, care și-ar juca rolurile, nu este actorul de o clipă, ci artistul care prelungește în ecouri dramatice stările noastre sufletești. În cariera sa artistică a muncit peste cinci decenii pentru a presta în faţa spectatorilor roluri de rezonanţă, începând cu cele de comedie şi trecând spre cele cu consistenţă dramatică şi de o mare intensitate  de natură  psihologică. Iată doar câteva dintre ele: Hlestakov din „Revizorul” de N. V. Gogol, Mercuţio din „Romeo şi Juli eta” de W. Shakespeare, Alecu din „Iaşii în carnaval” de V. Alecsandri, Gheorghe din „Soacra cu trei nurori” de I. Creangă, Simion din „Nu mai vreau să-mi faceţi bine” de Gh. Malarciuc,  Rică Venturiano din  „O noapte furtunoasă” şi Ion din „Năpasta” de I. L. Caragiale, Take din „Take, Ianche şi Cadâr” de V. I. Popa, Zurico din „Eu, Ilico, bunica şi Ilarion” de N. Dumbadze, Cicikov din „Suflete moarte” de Gogol, Puşkin din „Paşii comandorului” de V. Korîstîliov, Faust, Albert, Moţart,  Don Juan şi Prinţul din „Micile tragedii” de A. Puşkin, Teofil Augustinovici din „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Ştefan cel Mare din „Oltea” lui A. Strâmbeanu ş.a. Actorul foloseşte din plin mijloace de expresie, este plin de surprize interioare şi exterioare. Realitatea înconjurătoare îi serveşte drept ficţiune şi improvizaţie.v_rusu_cdl1

Repertoriul actual al actorului sunt piesele „Casa mare” de I. Druţă, „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Take, Ianke şi Cadâr de I.L. Caragiale şi „Hronicul găinarilor” de A. Busuioc.

 

Regie. Montează spectacolele „Piciul şi Carlson” de A. Lindgren, „Amintiri din copilărie” după I. Creangă, „Zborul” de V. Kin, „Odochia” de I. Puiu, „Actori din provincie” de C. Stamati-Ciurea, „O întâmplare cu haz” de C. Goldoni.

Experienţă cinematografică. Se filmează din 1976 cu următoarele roluri în filmele:

Filip Guţu în „Nimeni afară de tine”, soţul Anei,  în „Ţipăt”(1981), soldat de pe front, în„Trece lebăda pe apă” (1982), Găitan în   „Prietenia bărbătească” (1982)

Teatrul lui Vitalie Rusu este un farmec retro pe scena Naţionalului. A avut mule încercări şi ispite, dar le-a trecut şi l-au îmbiţionat şi mai mult. Datorită armelor sale secrete – firescul şi naturaliteţea.  Rusu nu vânează trofee, are o mare valoare, cu o profundă şi adâncă personalitate.

Titluri, Menţiuni, Diplome şi decoraţiuni: Artist al Poporului, Ordinul Republicii, Premiul Naţional de Stat.

Premii:  Unional(1973), Naţional (1993,1997, 1998), de exelenţă (2011), Gala Premiilor UNITEM (2010,2011), Medalia „Constantin Constantinov” (2010)

Referinţe:

Cemortan, L. Prietenul nostru teatrul. – Ch., 1983. – 248 p. (sel.); Literatura şi arta Moldovei. Enciclopedie – [in 2 vol.]. – vol. 2. – Ch., 1986. – P. 221; Pelin, P. Ce dragoste veche – actorii. – Ch., 1998. – 200 p. (sel.); Pavel Proca.  Cititor de om şi lume : [despre actorul Vitalie Rusu] / Proca, P. // Şi noi eram o ceată tristă… – Ch. – 2012.– P. 45-48

http://tnme.md/vitalie-rusu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s