Consideraţii istorice asupra apariției Chişinăului


Anul 2016 este anul când vom marca cu fast 580 de ani de la constituirea oraşului Chişinău. Evenimentele jubiliare vor demara în perioada decadei 4-14 octombrie, când vom sărbători şi Ziua Oraşului sau Hramul oraşului. Până atunci însă avem data de 17 iulie, ziua care se consideră ca data nhrisovaşterii localităţii (1436). Această onomastcă se datorează primei atestări documentare a urbei, care a ajuns cu claritate până la noi.  Hrisovul  (act
domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc. în Ţara Românească şi în Moldova în Evul Madiu) intocmit pe 17 iulie 1436 în localitatea Vaslui reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Prin acest act,  Ilie şi Ştefan, domnii Ţării Moldove au dat şi i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe rîul Răut între care Procopinţi, Macicăuţi şi Cozarăuţi. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menţionat, între altele, se precizează:„…şi la Bîc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la izvorul unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”

La bibliotecă a fost consemnat acest eveniment prinintegratr-o discuţie cu membrii clubului IntIgra. De asemenea a fost prezentată expoziţia tematică Chişinău – 580 de ani de la prima atestare documentară, cât şi mai multe alte surse din colecţia bibliotecii referitor la istoria oraşului Chişinău. În acest context au fost prezentate și unele lucrări ample, apărute începând cu jumătatea a doua a secolului XX: История Кишинева editată în 1966 (ed. “Cartea Moldovenească”), consacrată celor cinci secole, până în 1966, care reflectă calea de loc uşoară a transformării urbei dintr-o simplă localitate rurală (sat) într-o capitală industrială şi un centru cultural al MCCR.

O altă lucrare-îndrumar- Кишинев, apărută în limba rusă în 1984 (ECM), de alt-fel, o primă lucrare cu caracter enciclopedic cuprinde toate domeniile şi sferele de activitate ale vieţii Chişinăului contemporan, punând accentul pe edificarea imaginii capitalei unei republici sovietice socialiste cu toate atributele restrictive caracteristice ideologiei comuniste-sovietice – trecutul istoric, aşezarea geografică, dezvoltatea economică şi socială, dezvoltarea ştiinţei şi a culturii, sistema administrativă bazată pe sectoare administrative, istoria străzilor şi a denumirilor lor, despre eroii URSS şi Laureaţii premiilor de Stat, cetăţeni de onoare ş.a.

O a doua lucrare enciclopedică despre Chişinău este volumul Chişinău. Enciclopedie, apărut în 1997 (ed. “Museum”), care îşi propune scopul să elucideze descrierea istoriei oraşului sub aspect istoric, arhitectonic şi cultural, făcând astfel, ca accentul să cadă pe două componente de bază ale unui oraş: oamenii şi arhitectura. Enciclopedia este o carte nouă despre Chişinăul vechi, despre cel prezent şi prin prisma acestora să edifiuce la cel de-al treilea profil – viitorul oraşului.

Sfârşitul anilor ’90 continuă cu o serie de apariţii editoriale în limba română şi în alte limbi despre Chişinău, făcând obiectul de studiu al chişinăuenilor din diferite epoci şi timpuri, al oaspeţilor, al asociaţiilor, al muzeelor, al bibliotecilor şi bibliografilor, al cercetătorior, al publiciştilor şi al istoricilor. Deși s-ar părea că istoria orașului este studiată suficient, lucrurile nici pe departe nu se adeveresc. Teritoriul orașului vechi a servit drept teritoriu de tranziție în calea numeroaselor pohoduri militare ale triburilor nomade, care pârjoleau totul în calea lor – oameni, locuințe, biserici, cartiere întregi. Cert e însă acel fapt, că locuitorii lui nici odată nu s-au dat bătuți, de fiecare dată ei reînviau totul din cenușă și în locul celor vechi construiau noi biserici, noi drumuri, noi mahalale. Cam în așa mod se construia orașul, iar dovadă grăitoare mai sunt încă străzile întortocheate cu imobilele vechi din Orașul de Jos, care încă n-au fost supuse demolării. Aceste goluri încă urmează a le depista prin mărturiile transmise din generații în generații, mărturii, pe care noi trebuie să le recuperăm. Printre recentele apariţii merită atenţia cartea Identităţile Chişinăului ( Ediția a doua. [Chisinau´s Identities. Second edition], Culegere de studii. Seria IDN, C4, Chişinău, Editura ARC, 2015) de autorii S. Musteaţă şi A. Corduneanu şi Chişinăul meu, alcătuitor N.G. Cataeva, Moscova, 2015.

Evenimentul 17 iulie vine să ne aducă aminte de comunitatea, unitatea chişinăuenilor înrudiţi prin marea istorie, printr-o cultură multilaterală, printr- prietenie seculară. Aceasta este , probabil, cea mai veridică faţetă a Chişinăului istoric.

A. Moldovanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s