Să-l cunoaştem pe Eminescu împreună, mai bine!


DSC_0007Deşi s-au scurs 166 de ani de la naşterea poetului întregii românimi, el continuă să fie prezent printre noi. A devenit o cerinţă imperioasă a timpului contemporan ca ziua de naştere, 15 ianuarie, să fie transformată în Ziua Naţională a Culturii. Se schimbă şi percepţia noastră despre creaţia marelui poet, ea nemaifiind redusă în special la componenta poetică, la lecturi obtuze, fără o înţelegere clară a ceea ce citim. M. Eminescu a trăit într-un timp foarte asemănător zilelor noastre, deaceea toată creaţia lui poate fi adusă la masa argumentelor fără a avea frustrări. Din acest unghi s-a pornit o discuţie chiar în faţa expoziţiei tematice de la biblioteca de Arte  Eminescu – izvor de inspiraţie pentru artiştii plasticieni pentru membrii Clubului “Ce? Unde? Cînd?”. Unii dintre participanţi au descoperit cu un nou interes activitatea poetului în calitate de jurnalist politic, unul dintre primii în spaţiul românesc, care a fost recunoscută şi în plan european şi în mediile ruseşti.  S-a făcut referire la materialele publicistice din ziarul Timpul de atunci, pe care le întreţinea intens M. Eminescu cu oponenţii săi referitor la partidele şi oamenii politici şi în deosebi la acei de orientare liberală. Spre deosebire de tendinţele pozitive ale vremii, Eminescu a gândit altfel, această condiţie aducându-l la concluzia, că în politica statului avea loc o îndepărtare de la credinţă. Cunoaştem că Eminescu era profund religios şi susţinea caracterul creştin al monarhiei româneşti. Un alt punct al discuţiei a fost conceptul filosofic, universal şi cosmic al poetului, prin prisma cărora el a tratat esenţa destinului omenesc, problemele vieţii şi ale morţii în multe din poezile şi prozele sale. S-a vorbit şi despre universalitatea lui Eminescu, aducându-se la cunoştinţă un fapt surprinzător – acordarea de către NASA a numelui poetului celui mai mare crater de pe planeta Mercur (poezia La steaua). Necunoaşterea lui Eminescu poate fi abordată acum prin promovarea imaginii sale în diverse domenii – în filatelie, numismatică, artele vizuale, muzică. Au fost menţionaţi Pictorul Aurel David cu linogravura Arborele Eminescu, regizorul Emil Loteanu cu primul film regizat Luceafărul şi compozitorul Eugen Doga cu baletul Luceafărul (detalii în: biblioartwordpress.com). În cadrul discuţiei a fost prezentată cartea lui M. Cimpoi Mihai Eminescu – Dicţionar enciclopedic.

DSC_0009.JPG

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s