Cultura muzicală a Chișinăului în anii 1960-80


77d66-muzica0001Repercusiunile politicii comuniste totalitare în sfera culturală și în special cea muzicală au fost dăunătoare  în sensul păstrării și transmiterii valorilor culturale perene, ce ţin de identitatea noastră naţională. Însă în sensul activităților, realizate în împrejurări concrete, nu putem nega faptul că, spre exemplu, domeniul muzical a avut prioritate în viața culturală a Chișinăului în a doua jumătate a secolului XX. Cartea de vizită a oraşului era una recunoscută în multe ţări datorită prestaţiilor exelente ale personalităţilor, dar şi datorită politicilor culturale în ansamblu, generate de administraţie şi aplicate de stat, pe care mai târziu, la o distanţă de un deceniu, avem obiceiul să le condamnăm cu vehemenţă.  Afirmaţiile sunt sustrase din sursele scrise, din  documentele de fonotecă a arhivelor Radio – TV, din memoriile și arhivele personale a activiștilor, care și astăzi, unii din ei mai evoluează pe scenele naționale. Sursele scrise din acea perioadă sunt într-un număr restrâns, ele rezumându-se de obicei la sinteze, bazate în mare parte pe documentație de arhivă scrisă. Nu prea avem lucrări ample care ar veni cu cercetări veridice a genurilor de activitate, a tendințelor în cultura muzicală  și a profesiilor muzicale de atinci, scrise în limba română şi nici prea mulţi interpreţi de muzică naţională profesionistă.  Deși nu putem să nu-i menționăm pe S. Buzilă, G. Ceaikovschi-Mereianu, G. Stoianov şi Iu. Ţibulschi cu o serie de articole de cercetare a muzicologiei naţionale. Deasemenea, mai mulţi muzicologi, profesori, compozitori,  care s-au adaptat la valorile noastre au elaborat studii despre compozitorii moldoveni şi lucrările lor componistice, despre personalităţi din arta muzicală și coregrafică, despre dirijori, instrumentişti, interpreţi de muzică populară şi de estradă, cântăreţi de operă, dansatori şi artişti de balet, muzicologi şi profesori, editând culegeri de articole privitor la cultura muzicală naţională în contextul  culturii  unionale. Menţionăm aici nume cunoscute în literatura muzicală  – L. Gurov, Z. Stolear, E. Cletinici, E. Cotlearov, E. Tcaci, E. Abramovici, L. Axenova, E. Vdovina, I. Miliutina, V. Vfnuilov ş.a. La filiala de Arte ”T. Arghezi” documentele de muzică tipărită, prin conţinutul însoţit de comentarii, adnotări,  instrucțiuni metodice şi referinţe critice despre activitatea muzicală a unei perioade concrete de timp, a organizațiilor și școlilor de profil sau biografia personalităților muzicale naționale, vin să întregească aceste surse.

O altă sursă despre Chișinăul muzical în perioada respectivă, una foarte importantă, demnă de atenția cercetătorilor, dar care cu regret încă n-a constituit un reper de studiu până acum sunt documentele de fonotecă din arhivele multimedia, cu preponderență a TV-Radio. Aceste documente n-au fost încă inventariate, iar cataloagele lor n-au fost făcute publice și puse la dispoziția cercetătorilor, așa cum se întâmplă în țările civilizate. Motivul se explică  în primul rând prin faptul, că nu există o politică bine structurată sau barem niște Institute naționale ale audiovizualului, care să se ocupe de arhivarea și apoi de distribuirea/vânzarea lor pentru activități didactice sau de informare a populației despre mediul muzical, teatral, filmic din perioada deceniilor de guvernare totalitară.  Deși până astăzi nu s-au găsit posibilități de digitizare a acestor arhive pentru a se asigura, în primul rînd, conservarea lor în timp, lucrurile se pare că pornesc totuși din loc prin inițiativa doritorilor de a face ceva bun pe acest făgaș. Astăzi suntem emoțional surprinși de internet, descoperind adevărate tezaure, unele muzicale, altele coreografice sau ilustrative din viața culturală a Moldovei din anii 1960-80. Sunt date inedite, plasate de către canalul Youtube. Ascultăm fascinați vocile de aur ale interpreților Sofia Rotaru cu melodia populară Mult mi-i dragă primăvara interpretată de ea în anii `60, Nicolae Sulac cu melodia Primul/Cel mai chipeș din sat, Angela Păduraru cu melodiile Foaie verde-a bobului, Mamă, eu te las cu drag din cadrul emisiunilor difuzate de televiziunea sovietică Telefilm Chișinău  în anii 1960-70. Referitor  la această perioadă de timp, la acest subiect filiala noastră deține o colecție cu discuri de vinil a melodiilor interpreților autohtoni, ale concertelor formațiilor și ansamblurilor de muzică populară moldovenească  ”Mugurel” (conducător artistic A. Vacarciuc), „Ciocârlia” (conducător artistic I. Popov), ”Folclor” (conducător artistic D. Blajinu), ”Fluieraș” (conducător artistic S. Lunchevici), „Mioriţa” (conducător artistic V. Goia), „Spicuşor” (conducător artistic V. Moga), „Lăutarii” (conducător artistic N. Sulac) ș.a. Sunt imprimările Orchestrei Simfonice a radio-televiziunii moldoveneşti (conducător artistic V. Rotaru), a Orchestrei de Cameră a radio-televiziunii moldoveneşti, fondată încă de Ş. Neaga. Deasemenea dispunem de un număr mult mai mare de discuri cu imprimări ale personalităților muzicale de la noi şi de peste hotare pe parcursul a o sută de ani, cum este Maria Cebotari, Tamara Ceban, Leonid Utesov, Claudia Șulijeno și mulți alții.  Suntem adeseori solicitați de unii amatori, care doresc să restaureze și să difuzeze public conținuturile discurilor.

Arhivele sus numite probabil că dispun și de o vastă informație prezentată sub forma mărturiilor fotografice, a înregistrărilor pe bandă magnetică sau a secvenţelor video ce invocă chipuri ale personalităţilor noastre şi nu numai. Spre exemplu, la recenta solicitare a filialei noastre cu referire la date despre activitatea maestrului Vladimir Curbet în scopul completarii bibliografiei, pregătită în legătură cu jubileul de 85 de ani, din fişierile arhivei Radio -TV au fost puse la dispoziţia  bibliotecarilor noi informaţii, care n-au fost identificate în alte surse. Deasemenea, documentele de arhivă, prin datele de care dispun, ne permit să ne facem o prezentare veridică a tabloului chişinăuian prin prisma politicilor culturale din acei ani. Oraşul a avut o viaţă destul de activă prin faptul că era vizitat de mari personalități muzicale cu renume, aflându-se în treacăt sau fiind implicaţi în momente de activitate în programul cultural de la Chișinău. În contexul evenimentului de amploare 175 de ani de la nașterea compozitorului rus P. I. Ceaikovski, omagiat în acest an, se poate de făcut unele paralele și cu viața muzicală a orașului nostru de atunci. Este vorba, desprecaikovski  Concursul Muzical
Internațional Ceaikovski
, istoria căruia începe încă din1958 la Moscova, an în care se inaugura și la București Festivalul și Concursul George Enescu. În acest an de omagiere a marelui compozitor rus Casa de discuri rusă Melodia a publicat un set omagial de zece discuri compact intitulat „Din istoria Concursului Ceaikovski. Documente de fonotecă” iar printre laureații fonotecați ai Concursului se află și doi români, soprana Maria Bieșu și violonistul Ștefan Ruha.  Cele zece discuri, fiecare dedicate cîte unui an de concurs, desfășurat la fiecare patru ani, include doar laureații primelor două premii la fiecare categorie. Istoria concursului spune că …din 1966, avea să se introducă și categoria canto, juriul fiind condus de eminentul dirijor de cor și cancelar al Conservatorului din Moscova, Alexandr Sveșnikov. De la prima competiție canto, laureații aveau să creeze senzație cu tenorul Vladimir Atlantov și baritonul Simon Estes și sopranele Maria Bieșu și americana Jane Marsh. Pe discurile Melodia, Maria Bieșu figurează cu trei piese de Ceaikovski și din operele lui Giuseppe Verdi. Toate cele zece discuri ale setului cu principalii laureați ai Concursului Ceaikovski între anii 1958-1986, conțin și alocuțiunea de deschidere a evenimentului respectiv, pe care o rostea pianistul și compozitorul rus Dmitri Șostakovici, unul dintre personalităţile artistice cu renume mondial, care a colaborat şi cu Orchestra Filarmonicii Naţionale de la Chișinău. În perioada respectivă muzicieni de vază ai scenei muzicale din lumea întreagă au vizitat și au prezentat  concerte în orașul Chișinău – compozitorii D. Kabalevski, A. Haciaturian;  dirijorii A. Gauk, K. Kondraşin, A. Jansons, K. Oesterreicher, Iu. Simonov, V. Jordania, B. Miliutin, A. Katz, M. Brediceanu, H. Chekijzan; soliştii D. Oistrah, L. Kogan, G. Kremer, V. Tretiakov, V. Spivakov, Șt. Ruha, Iu. Bașmet, M. Rostropovici, N. Gutman, N. Șahovskaia, E. Gilels, Sv. Richter, D. Bașkirov, T. Nikolaeva, E. Virsaladze, V. Krainev, V. Merjanov, P. Serebriakov, A. Slobodyanik şi mulţi alţi.  În plină strălucire a vocii, Maria Bieșu a fost filmată de televiziunea centrală în 1970-71, după ce primise titlu de Artist al Poporului al URSS, într-o emisiune intitulată Pagini din operele preferate alături de un mare tenor, Vladimir Atlantov, și în 1975, într-un program de aproape 50 de minute de arii din opere, înregistrat și filmat de Telefilm Chișinău.

Informațiile prezentate fragmentar sunt sustrase din unele emisiuni televizate, restaurate şi cunoscute publicului, care au avut loc pe parcursul a cel mult trei decenii. Dar cîte mai există? Restaurarea lor ar fi o acțiune extraordinară. Sistemul totalitar nu s-a îngrijit de acel fapt, că ele reprezintă tezaurul nostru național, n-au fost create condiții respective pentru păstrarea și conservarea lor. Multe din aceste resurse sunt depășite de timp.  De ce acum nu ne îngrijim noi de ele? Întotdeauna este loc pentru mai mult, iar scopul scuză mijloacele.

 

 

Bibliografie.

Музыкальная культура Молдавской ССР: сб. статей. М., 1978.

Композиторы и музыковеды Молдавии. Ch., 1979.

Музыка в Молдове: вопросы истории и теории. Ch., 1991.

Столяр, З. Страницы молдавской музыки. Ch., 1983.

Resurse electronuce:http://no14plusminus.ro/2012/06/10/exista-o-viata-muzicala-si-dincolo-de-prut/

http://www.europalibera.org/content/article/27129326.html?nocache=1

http://www.slideshare.net/ghenador/dilemele-politicilor-culturale-contemporane-ale-r

http://www.europalibera.org/content/article/27189295.html

Consemnare de A. Moldovanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s