Oraşul Chişinău în timpul primului război mondial


12045696_884626328300819_2834878964607092406_oFaţeta Chişinăului la începutul secolului XX o desprindem din multiplele surse, care ne pun la dispoziţie informaţii despre starea economică, socială şi culturală a localităţii. Însă despre Chişinăul implicit în marea conflagraţie mondială din această perioadă trebuie de menţionat că resursele sunt mai reduse. La dezbaterea acestei teme adusă în discuţie în legătură cu  perioada decadei de omagiere a oraşului s-au arătat disponibili invitaţii Ion Negrei şi Anatol Petrencu,  specialiştii în domeniul de cercetare a istoriei românilor împreună cu elevii claselor liceale de la LT „M. de Cervantes”.  Invocarea trecutului istoric al Chişinăului are loc şi cu ocazia Zilei sau Hramul oraşului.

În perioada 1914-1918 entitatea Chişinău se prezenta ca un centru provincial, gubernial, cu o sociatate destul de neomogenă din punct de vedere al cultului religios, un mozaic destul de pestriţ. Imperiul ţarist, fiind bazat pe ortodoxie îi silea pe acei care nu împărtăşeau religia dată să se retragă spre periferii. Mai mult de jumătate din populaţia Chişinăului o alcătuiau etniile minoritare. Mai degrabă poate fi calificat la acea perioadă ca un oraş rusesc. Evreii erau într-un număr considerabil de mare, românii basarabeni constituiau doar 15%. Însă necătând la toate acestea, oraşul, prin tot ce avea la acel molment,  avea pretenţii de a fi unul cu un viitor european. Ecourile revoluţiilor ruse au trezit aspiraţiile naţionale, se înviorează viaţa culturală prin apariţia publicaţiilor în limba română.  După 106 ani de guvernare ţaristă, oraşul nu era lipsit de acel farmec local, care se impunea ca o concepţie principală în eclectismul practicat în cultura arhitectonică. Mărturii sunt acele imagini, care păstrează faimoasele clădiri de pe atunci – clădirea Dumei Orăşeneşti (primăria actuală), Clubul Nobilimii, Scuarul Băncii Orăşeneşti; Arcul din strada Bender (Tighina), numeroase clădiri ale bisericilor vechi şi mai noi, clădite în sec. XVIII, XIX-XX, apar mai multe bănci şi o serie de instituţii publice. Infrastructura era prezentă prin completarea căilor de comunicare – transportul electric şi a căilor ferate, construcţia de noi străzi, pieţe, grădini publice.12109762_884626278300824_4089128625488224713_o

Atât pentru opinia întreagă, cât şi pentru opinia chişinăuiană, primul război mondial îşi are locul său în istorie ca un eveniment foarte important la început de secol XX.  Fiind calificat drept război imperial, purtat sub lozinca principiului naţionalităţilor, a fost perioada de luptă între democraţiile parlamentare pe de o parte şi regimurile autocrate pe de altă parte, spre exemplu cazul Rusiei, care a devenit o ţară democratică după revoluţia din octombrie 1917. Majoritatea statelor implicate (32), intrând în război cu un anumit sistem politic au reuşit la finele lui să iasă din el cu un alt sistem. Prin prisma conjuncturii timpului putem să concludem care au fost rezultatele războiului şi pentru Chişinău. Situat la hotarul unui imperiu, Chişinăul a avut de suportat consecinţe importante atât la nivel local cât şi regional. Oraşul de atunci, fiind capitala şi centru al unei gubernii periferice ruseşti a intrat în război în forma sa imperială, schimbându-şi decorul în acest parcurs de vre-o două ori. În rezultat, intrând în componenţa României prin actul de Unire proclamat la 27 martie 1918, Chişinăul s-a pomenit în sistemul european. În calitatea sa de periferie a imperiului ţarist, n-a fost implicat direct în vâltoarea evenimentelor militare. Dar la 17 iulie 1914, ziua mobilizării generale în Rusia, la Chişinău s-a format sediul regimentului 250 „Balta” de infanterie din cadrele regimentului „Minsk” de infanterie şi rezerviştii moldoveni, originari din judeţele Orhei şi Balta (judeţul Kameneţk-Podolsk), împreună cu regimentele 249 (Dunăre), 251 – Stăvuceni, 252 – Hotin. Din aceste componente s-a format divizia basarabeană de rezervă 63 de infanterie din cadrele glorioasei divizii 14 de infanterie, supranumită anterior, în timpul războiului ruso-japonez „divizia de fier” (cu sediul permanent la Chișinău) (notă de Iu. Colesnic).  Administrarea de atunci a oraşului a fost reorganizată în conformitate cu cerinţele de război şi a asigurat prin contribuţia miilor de basarabeni spatele frontului. Toate instituţiile disponibile, spitalele, şcolile, liceele  au fost transformate în lazarete militare pentru a primi şi deservi ostaşii răniţi. Mulţi nebasarabeni au decedat în spitalele Chişinăului, de aceea la 1 august 1914 la Cimitirul Central din Chişinău a fost separat un sector rezervat militarilor căzuţi în acest război. În februarie 1917 are loc revoluţia rusească, în rezultatul căreia este răsturnat ţarul Nicolai al II-lea. Din acest moment are loc cotitura principală în război şi pentru românii basarabeni. Din aliaţi ai Rusiei ei se transformă în aliaţi ai României, Cimitirul_de_Onoare_Chisinau,_azi,_iparticipând cot la cot în luptele decisive. Redeşteptarea conştinţei naţionale a culminat la Chişinău cu desfăşurarea evenimentelor fierbinţi ai anilor 1917-1918. În noiembrie 1917, prin participarea personalităţilor Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, E. Catelli, Ştefan Ciobanu, Anatolie Moraru, Simion Murafa, episcopul Gurie Grosu şi mulţi alţii se constituie Partidul Naţional Moldovenesc care declară la 21 noiembrie formarea Sfatului Ţării, după care, sub egida lui s-a trecut din etapă în etapă la autonomia Basarabiei, Republica Moldovenească Federativă, Republica Moldovenească Independentă, astfel ca să se poată crea condiţiile pentru Actul Unirii. Toate aceste fapte au avut loc în condiţiile unei lupte crâncene de clasă în primul rând cu reprezentanţii bolşevici (Front-Otdel) care îşi instaurau puterea lor prin aplicarea metodelor de dublă autoritate pe o parte a Chişinăului, arestând şi intimidând deputaţi din Sfatul Ţării, reţinerea înaintării spre Chişinău a armatelor române, ascunzând tot odată motivul real pentru care trupele române intrau în Basarabia, prin retragerea unor deputaţi din Sfatul Ţării, invocând că el este compus din prea mulţi moldoveni şi burghezi ş.a.

Materialul a fost prezentat în conformitate cu întrebările şi răspunsurile din cadrul discuţiei.

Surse:

Chişinău: encicl. – Ch.,1997

Antologia fotografiei Basarabene = Antology of the Bessarabiaan. – Cn., 2014. – P. 48

http://www.istoria.md/articol/949/Basarabia_%C3%AEn_preajma_Primului_R%C4%83zboi_Mondial

http://www.timpul.md/articol/%28in-culisele-istoriei%29-basarabenii-in-primul-razboi-mondial-61207.html

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/09/16/basarabenii-in-timpul-primului-razboi-mondial/

A. Moldovanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s