Constantin Constantinov – actor de teatru şi film


Pe la amurgul acelei zile de 7 iulie a anului 1915 în familia ţăranului Timofte a lui Dumitru Constantin, poreclit Fiştinică, şi a Nastasiei a lui Axîntie Borş, poreclit Pleşcă, s-a născut al treisprezecelea copil, cărui i-au pus numele Costică.

C. ConstantinovConstantin Constantinov, actor de teatru şi film, artist al poporului (1953), s-a născut la 7 iulie 1915 în satul Sucleia, Slobozia, d. 3 martie 2003. A absolvit Şcoala de Artă Teatrală din Odesa (1938). Îşi începe activitatea în 1937 la Teatrul moldovenesc dramatic-muzical din Tiraspol. S-a evidenţiat atât în roluri comiceOsip (Revizorul de N. Gogol, 1938), Figaro (Nunta lui Figaro, P. Beaumarchais, 1941), cât şi în roluri dramatice – Cir (Liubov Iarovaia, C. Treniov, 1938), Ilnat (Nazat Stodolea, T. Şevcenco, 1939).

Roluri de factură dramatică la Teatrul „Mihai Eminescu”: Tache (Tache, Ianche şi Cadâr, V. I. Popa, 1960), Mitrici (Puterea întunericului, L. N. Tolstoi, 1960), Imanuil (Tata, D. Matcovschi, 1979), Şmukin (Petro, A. galin, 1982). Roluri comice: Papandopol (O nuntă la malinovka, L. Iuhvid şi A. Reabov, 1947), Pantalone (Slugă la doi stăpâni, C. Goldoni, 1948), Pristanda (O scrisoare pierdută, I. L. Caragiale, 1952), Zemleanika (Revizorul, N. Gogol, 1972), Bivoleanu (Actori în provincie după C. Stamati-Ciurea, 1980), ş.a.  A interpretat şi personaje feminine, repurtând un deosebit succes cu rolul Chiriţei din comedia lui V. Alecsandri „Două fete şi-o neneacă” (1974).

Toată viaţa am un singur rol – al omului de omenie. Dacă actorul Vasile Zubcu-Codreanu şi-a făcut din cabina de machiaj o chirie, nea Costache şi-a preschimbat locuinţa într-un teatru adevărat. În casa Domniei sale, de pe strada Şciusev nr. 71, a trecut, de-a lungul anilor mai multă lume. Aici, chiar dacă e cam frig şi întuneric, te scoate imediat din amorţire amfitrionul – actorul veşnic în formă, nea Costache. Pe pereţi – fotografii şi portrete de epocă, multe dintre care soţii Ecaterina cazimirov şi Constantin Constantinov le-au recuperat când acestea zăceau aruncate într-un colţ al teatrului intrat în reparaţie… (Constantin Constantinov: toată viaţa am avut un singur rol – al omului de omenie, N. Roibu).

De-a lungul carierei, a făcut  din roluri mici numai roluri mari, a transformat teatrul în viaţă şi viaţa în teatru, tristeţea în bucurie şi bucuria în lacrimi de fericire. Prepeliţă, într-o bună zi l-a întrebat pe C. Constantinov: – Nea Costache, totuşi câte roluri ai interpretat mata pe scena teatrului nostru şi în cinematografie? – Parcă eu le ţin minte pe toate? Hai să le numărăm împreună. La 28 ianaurie 1961 pe scena Teatrului moldovenesc muzical-dramatic „A. S. Puşkin” a a avut loc premiera spectacolului „Roata vremii” după piesa scriitoarei A. Lupan. Rolul principal al Peleniţei era interpretat cu deosebit talent de către Ecaterina Cazimirov, al bătrânului Tudorache – de către Constantin Constantinov. Pe parcursul anilor ′60 biografia de creaţie a lui C. Constantinov s-a îmbogăţit şi cu un şir de chipuri bine conturate din dramaturgia clasică. Menţionăm cu deosebită satisfacţie participarea actorului în spectacolele „Fântana Blanduziei”, „Iaşii în carnaval”, ambele după piesele cu acelaş titlu ale lui V. Alecsandri. Dacă primul spectacol nu s-a reţinut prea mult în repertoriu, apoi cu „Iaşii în carnaval”, teatrul a cucerit inimile spectatorilor, susţinând numeroase reprezentaţii. Spectacolul „Tache, Ianche şi Cadâr” s-a jucat fără întrerupere până în anul 1975, înregistrând un succes strălucit, iar acest trio – Constantinov, Plaţînda, Gruzin s-a înscris în istoria teatrului nostru ca un grup actoricesc unic şi irepetabil. Începutul anilor ′70 a însemnat pentru Constantin Constantinov o investigaţie serioasă în dramaturgia clasică şi contemporană rusă. Realizarea chipurilor lui Simanovici din piesa lui Tolstoi, „Complotul împărătesei”, a lui Mefodie din piesa lui I. Gherman „Doctorul Ustimenco” şi alui Pojarov din piesa „Alexandra” de I. Ştoc. Moş Costache posedă acel har – Talentul! I l-au dat părinţii care săraci fiind, i-au lăsat moştenire, cea mai mare bogăţie. I l-au sporit sucleienii – oameni vrednici şi veseli de pe malul Nistrului pe la hore şi şezători! I l-au cizelat dascălii – maeştri ai scenei ucrainene, când l-au ajutat să facă primii paşi pe anevoioasa dar atât de fermecătoare cale – teatrul! Şi, ca orice om talentat, maestrul Constantinov e o individualitate clar definită. Mai mult e o personalitate rară în lumea actoricească. E o personalitate unică, irepetabilă!

Astăzi maestrul Constantin Constantinov ar fi împlinit frumoasa vârstă de 100 ani de la naştere.

chirita

Trei ipostaze ale Cucoanei Chiriţa din spectacolul „Două fete şi-o neneacă”, anul 1974.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s