Valori perene ale spiritualităţii româneşti


3Fondul Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” recent sa completat cu un nou titlu, semnat de maestrul V. Curbet cu dedicaţie pentru bibliotecari şi utilizatori, Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”, prestigioasă instituţie culturală care dă strălucirea cuvenită valorilor perene din patrimoniul spiritualităţii româneşti. Urez colectivului şi cititorilor har şi elan, sănătate şi longevivitate. Cu profund respect şi preţuire, Vladimir Curbet.                                                     2

Valori perene ale spiritualităţii româneşti: Tradiţii. Obiceiuri. Rapsozi populari. Monografia este alcătuită din unsprezece capitole, primul Destinul unui mare artist, este un interviu cu Vladimir Curbet, director artistic şi prim maestru de balet al Ansamblului Naţional Academic de Stat de dansuri populare „Joc”, artist al poporului, realizat de scriitoarea Marcela Mardare. Cel de-al doilea, Din comorile spiritualităţii româneşti are patru subcapitole: Hora, dans şi obicei milenar; Doina – temelia de spirit şi înţelepciune a cîntecului popular; Mioriţa – izvor de inspiraţie pentru noi valori spirituale; Căluşarii – rege al jocului popular strămăşesc. Acest admirabil joc al căluşarilor ar descinde de la romani, exemplu: Joacă groaznicul Căluşeru, mîndru suvenir de glorii/A originelor Romei, cînd îşi scoase luptătorii./Ce să facă jocuri brave, ce rămase în miracol/Să atragă pe vecinii la eroicul spectacol!/… Capitolul trei intitulat Tradiţii, obiceiuri şi datini de vară şi de toamnă coboară din timpuri vechi şi sunt legate în cea mai mare parte de muncile agricole. Este vorba de Rusaliile, Drăgaica, Sînzienele, Paparudele, Caloianul şi Andreiul, credinţele, datinile şi obiceiurile tradiţionale ale poporului sunt atît de fireşti şi necesare ca respiraţia, vorbirea, munca. Nunta este un important şi complex ceremonial consacrat întemeierii familiei, şi cel de-al patrulea capitol este Nunta – ceremonial de consacrare a familiei. Al cincilea capitol Lăutarii, promotori ai cîntecului popular se pare că au existat pe plaiurile româneşti de cînd lumea. Născuţi, crescuţi şi formaţi ca artişti în mijlocul poporului, ei au adunat cele mai frumoase cîntece populare, interpretîndu-le cu diverse ocazii, la diferite sărbători, bucurînd sufletele dornice de frumos.  Câţiva lăutarii renumiţi: Barbu Lăutaru, Ionică Barbu, Angheluţă, Nicolai Picu, Grigore Vindireu, Năstasă Paraschiv, Dumitrache Ochialbi, Cristache Ciolac, Costache Marin, Sava Pădureanu, Cozma Curbet, Gheorghe Ţîrţău, Petru Zaharia, Serghei Lunchevici, Dumitru Blajinu şi câţiva interpreţi celebri ai cîntecului popular românesc, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Maria Bieşu, Maria Tănase, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan. Cuvîntul „Joc” provine din latinescul „Jocus” şi înseamnă, în traducere, ca şi străbuna horă, bucurie, veselie, petrecere cu muzică şi dans, deci capitolul şase este dedicat Ansamblului Naţional Academic de Stat de dansuri Populare „Joc”. În următorul capitol, numit Orchestre de muzică populară putem face cunoştinţă cu orchestra lui I. Perju, C. Marin, spre exemplu, includeau 12-18 instrumentişti. Repertoriul orchestrelor includeau creaţii folclorice autentice – doine, balade, cîntece, melodii de joc, etc. Poporul român a creat pe parcursul secolelor opere de mare valoare artistică, manifestîndu-se în diverse domenii: arhitectura populară, organizarea interiorului, mobilierul, ceramica, lucrul artistic al pietrei, lemnului, osului, metalelor, textilele de casă şi, bineînţeles, portul popular. Cel de-al VIII-lea capitol este intitulat Portul naţional şi dansul popular,  portul naţional este cartea de vizită a poporului. El întregeşte creaţia coregrafică, caracterul dansului, precizează zona folclorică de unde a fost cules, vorbeşte despre cultura, istoria, condiţiile geografice în care trăieşte poporul respectiv, despre îndeletnicirile şi felul lui de a fi. Buciumul, Fluierul, Naiul, Cobza, Ţambalul, Cimpoiul sînt instrumente coborâte din legende, astfel este numit cel de-al noulea capitol. Pe meleagurile noastre muzica populară a apărut din timpuri străvechi, odată cu primele licăriri ale inteligenţei omului primitiv. Mai întîi au apărut ritmurile şi gesturile de joc, cărora mai tîrziu li s-a asociat melodia, mai detailiat despre folclorul muzical găsiţi în capitolul Rolul folclorului muzical în dansul popular. În cel de-al XI-lea capitol intitulat Melodii populare moldoveneşti găsiţi 324 de creaţii folclorice cum ar fi: Joc mare, Horă-lume, lume, Hora Sânzienilor, Joc bătrânesc, Doină – străinel ca mine nu-i, Horă lăutărească, Ciocârlia, Doina – plai natal, Căluşarii, Sârba primăverii, , Jalea miresei, Bătuta de la Slobozia Orheiului, Bucuria – dans popular. Image (11)

Monografia: Valori perene ale spiritualităţii româneşti: Tradiţie. Obiceiuri. Rapsozi populari, semnată de Vladimir Curbet a apărut la Editura Pontos în anul 2003 şi cuprinde 444 pagini. Dacă eşti interesat de maestrul, V. Curbet, de comorile spiritualităţii româneşti, de sărbători, de renumiţi rapsozi de pe meleagurile româneşti, orchestre de muzică populară, de melodii populare nu ezita, vino la bibliotecă şi o vei consulta.       Image (10)

1

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s