Filmul de animație. Tehnică și procedee de animație. Prezentări


2015612172319Filmul de animație este genul de artă cu cele mai mari posibilități de realizare.2015612173104 Respectiv există și o diversitate de tehnici și procedee de lucru, care includ de asemenea diferite materiale. Crearea unui film de anima’ie presupune un proces complex de implementare a materialului pregătit (în dependență de ce a fost selectat – desen, păpăși, fire de cablu, chibrituri ș.a.) până a se ajunge la acel nivel, încât ochiul nostru să asocieze imaginile văzute sub formă de mișcare. O tratare simplistă a fenomenului de animație n-ar corespunde adevărului, deoarece este o artă profundă, care anticipează realitatea, reprezentând-o prin imagini din mediul înconjurător și personaje (oameni și animale). Un obiectiv important al filmului animat este și faptul că repune în valoare literatura clasică, universală, gășindu-și inspirație din mesajele, subiectele și chiar viaţa persoanelor concrete, începând încă din antichtate.

Activitatea propriu-zisă, moderată de dna Violeta Tipa, doctor în studiul artelor, care se ocupă de cercetarea filmului de animație, a avut două componente. Materialul preconizat pentru copii s-a axat pe estetica filmului cu păpuşi şi a interpretării unei opere literare. Primul film prezentat a fost – Ki-ke-ri-ku în regia lituanianului Arnold Burovs (în legătură cu împlinirea a o sută de ani de la naşterea regizorului). Regizorul a utilizat păpușa, având o experiență bună de activitate în Teatrul de păpuși. Constatând că păpușa din teatru are posibilități limitate, decide s-o animeze prin limbajul cinematografic, iniţiind studioul de filme de animaţie cu păpuși la Riga. În viziunea lui Burovs animația poate să dezvolte subiectul dat și fără a apela la text.

La fel copiii au aflat cum povestea Rățușca cea urâtă de H. Ch. Andersen a fost interpretată în limbajul filmului de animaţie. Este vorba, de filmul Răţuşca cea urâtă (1939, apreciat cu premiul Oscar), a lui Walt Disney, părintele animaţiei clasice şi filmul Răţuşca cea urâtă (1956) a regizorului rus Vladimir Degteariov. Vizionarea celor două filme a fost însoțită de discuţii şi analize, precum şi informații referitoare la tenica folosită în elaborarea filmelor.

În partea a doua a activității au fost propuse spre vizionare filme de animaţie, destinate unui public adult, iniţiat în specificul artei cinematografice. Mesajul complex al peliculelor a fost redat nu doar prin simboluri şi metafore, ci şi prin diverse tehnici precum marioneta plată, desen, obiecte animate, animaţia în nisip, tehnica combinată.

Pelicula regizorului ceh Garic Seko Exlibris (1982) prezintă o viziune asupra lumii redată prin animarea cărţilor de pe raft.

Interesant din punct de vedere conceptul şi stilistic este rezolvat filmul Gioachino Rossini. Însemnările unui gurman (2010), regia Oxana Cerkasova care îşi propune să iniţieze spectatorul cu muzica clasică prin prisma vieţii şi creaţiei compozitorului italian. Pelicula este realizată în tehnica marionetei plate şi se desfăşoară într-un teatru mic, de masă, în forma unei cărţi de bucate. Filmul face parte din serialul de animaţie Poveştile pianului vechi a studioului М. И. Р. iniţiat de regizoarea Irina Margolina, autoarea scenariului.

Mona Lisa descending a Staircase (Mona Lisa coborând scările, 1992, Premiul Oscar pentru cel mai bun film de animaţie de scurtmetraj) regia Joan C. Gratz este un film de artă. Pelicula înglobează o serie de portrete ale marilor artişti plastici din diverse perioade, care animate se transformă plastic dintr-un chip în altul, prefigurând metamorfozele de valori şi stiluri artistice de pe parcusul anilor. Filmul începe cu Mona Lisa a lui Leonardo Da Vinci ca o deschidere spre următoarele portrete de la cele realiste până la cele impresioniste, cubiste etc. În imagini se perindă chipuri create de Gauguin, Munch, Chagall, Dali, Picasso, Miro, etc.

Printre cele mai populare tehnici la etapa actuală se înscrie şi animaţia în nisip. Animaţia live cu nisip Evoluţie a regizorului maghiar Ferenc Cako a surprins auditoriul prin măestria de a crea imagini în direct.

Ultimul film propus a fost Ramură de arțar (1985) realizat la studioul Moldova-film în regia lui Constantin Bălan, care a fost prezent la eveniment.

Participanții la acest eveniment deosebit, unii din ei fiind filmologi, au fost destul de interesați să afle mai mult despre specificul animației. Cu multe relatări interesante din istoria şi teoria filmului de animaţie universal, invocând mai multe nume ale regizorilor și ale școlilor naţionale, dna Violeta Tipa a reușit să expună unele obiective principale ale animației, ce țin de tematica abordată și impactul care-l are în sociaetatea contemporană. Deși este un fenomen cu o istorie de durată de mai mult de o sută de ani, la noi în țară s-a acordat puţină atenţie. Spre regret, în prezent, nu se produc filme de animaţie şi nici nu există o școală specială care ar pregăti specialiști în acest domeniu. La acest aspect s-a referit și dl Dumitru Olărescu, doctor în studiul artelor, filmolog, autor de monografii, studii și cercetări în domeniul filmului de ficţiune, menționând că subiectul discutat este unul deschis și a apreciat meritul deosebit al dnei V. Tipa ca prim cercetător autohton în domeniul animației. Este autorul a trei cărți și a multor articole, reflectate în presa de specialitate, în deosebi în revista științifică Arta. Seria Audiovizuale. Muzică, teatru, cinema, a Institutului Patrimoniului Cultural al A.Ș.M., în cadrul căruia activează dna V. Tipa. De asemenea D. Olărescu a constatat faptul, că filmul de animație are viitor. Se concep noi tematici ale acestui gen de film cum ar fi filmele ecologice, de artă și altele.  Și alți vorbitori, colaboratori ai IPC, colegi de lucru ai dnei V. Tipa, printre care directorul IPC, dl. Victor Ghilaș, dr. hab., muzicolog, Tudor Stăvilă, dr. hab., critic de artă, membru a UAP din RM, dna Tatiana Rotaru, consultant CNAA (Consiliul Naţional de Acreditare şi Atestare din Republica Moldova), Violina Galaicu, dr., muzicolog, Constantin Spînu, dr., director adjunct al IPC, Alexandru Bohanțov, dr. ș.a. au apreciat investigațiile științifice importante și calitățile personale și profesionale ale protagonistei, ca bun organizator, inițiator al mai multor idei de succes, om de suflet și de omenie. În acest context colegii au felicitat-o și cu ocazia jubileului, a fost expusă o expoziție de cărți în care figurează ca autor și a cărților unde este în calitate de coautor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s