Oaspeți de cinste în bibliotecă


2015521141501„Zilele bibliotecii” au evoluat sub marca unor invitați de valoare științifică, literară și artistică. Să cinstească memoria11017668_403038599882749_9110339915541205425_n marelui poet român Tudor Arghezi au venit Mihai Cimpoi, academician, recent ales ca membru al Academiei Europene pentru Ştiinţă și Artă, Ion Buga, dr. hab., istoric, Dumitru Gheorghiu, tenor, Vladimir Zagaevschi, dr. prof. univ., Daria Radu, compozitoare și interpretă, Ion Gorgan, scriitor, profesoarele de limbă română dna T. Școlnîi și M. Blănaru. Prezența lor în bibliotecă ne face onoare și ne motivează să găsim noi posibilități de deschidere spre publicul larg.

Masă rotundă Tudor Arghezi – patronul Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” – 135 ani de la naştere

Discuția propriu-zisă a subiectului „Tudor Arghezi” a avut pentru început o prelegere-discurs a dn Mihai Cimpoi despre situația și poziția actuală a literaturii române basarabene, despre noile apariții editoriale, despre personalități literare și istorice de pe ambele maluri ale Prutului care au avut impact asupra istoriei noastre. Referitor la poetul și scriitorul T. Arghezi academicianul M. Cimpoi a făcut pentru elevii și profesorii de la LT „Gh. Asachi” și „A. I. Cuza”, prezenți în sală, unele observații generale cu caracter explicativ, în care pot fi înscrise pagini întregi de creație și referințe literare.

Arghezi a fost o personalitate de exces și repezintă o culme a liricii literare românești. A fost un vraci al cuvântului. T. Arghezi ca nimeni altul a lucrat mult asupra cuvântului scris, textele lui atât de bine lucrate artistic pot fi comparate cu niște filigrane. A avut o adevărată exizență a scrisului. La acest subiect, despre Arghezi s-a referit și savantul Constantin Stere – poetul a fost înzestrat cu toate avuțiile intelectuale. În opera sa (Arghezi) a abordat mai toate genurile literare. Și o făcea mai cu seamă în ziarul „Bilete de papagal”pe care l-a deschis în 1928, ziar consacrat în special scriitorilor și tinerilor talente. Aici poetul publica toate observațiile sale în așa zisele „tablete”.

11038568_403038499882759_2801432014230361039_nOpera argheziană este inconfundabilă pentru perioada interbelică. Au apărut deja 45 de volume11329828_403038046549471_7118696375081462929_n și mai continuă să apară. Arghezi a lăsat în urma sa peste 10 000 de foi manuscrise, care trebuiesc cercetate.

Arghezi a influențat litertura română din Basarabia odată cu începerea dezghețului hrușciovist. S-a făcut resimțit atât în poezie, îndrumând poeții anilor ’60 – Gr. Vieru, George Meniuc, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka, cât și în publicistică, care deși era aservită politic, căuta punți de legătură înspre dreapta Prutului.

Alocuțiunea dn. profesor Vladimir Zagaevschi a fost succintă, dar cu o idee – fir roșu în subiectul discutat – prin tot ce a creat poetul merită să fie prezent în această bibliotecă din Chișinău, care îndeplinește cu responsabilitate sarcinile propuse în felul și maniera lui T. Arghezi. Această întâlnire de suflet (coleg de facultate cu dn. M. Cimpoi) mi-a adus mari emoții sufletești.

Ion Buga a consemnat aflarea sa la această masă de discuții prin pezentarea unei cărți din biblioteca personală pe care a cumpărat-o fiind încă student, din orașul rusesc Leningrad în februarie 1976, (semnătura personală cu această dată pe pagina cărții). Cartea se întitulează „Literatura nouă” de G. Călinescu, editată la Craiova în anul 1955. Cu referire la poetul Arghezi autorul cărții se expune în câteva articole: Tudor Arghezi la Academie (când a devenit membru al acestei prestigioase instituții), Tudor Arghezi: Una sută mie poeme, Tudor Arghezi și 1907, Tudor Arghezi la 80 de ani. Prin această prezentare dn Ion Bulgăre a dorit să invoce tema despre importanța rememorării predecesorilor-înaintașilor noștri care presupune o muncă de investigație, cercetare și arhivă. A vorbit elevilor despre importanța acestui lucru, care poate fi făcut în timp paralel cu studiile (care ar permite o îmbunătățire a calătății lor) sau în timpul vacanței, de ce nu – o investigație a izvoarelor care au rămas spre exdempu, de la vârstnicii din familie, memorii, certificate, care pot constitui o arhivă de familie.

Surpriza întâlnirii însă a fost dna Daria Radu, care a venit cu o piesă – o romanță pe versurile lui T. Arghezi. Această pierlă muzicală a fost identificată în 1991, când s-a  lansat Festivalul „Crizantema de aur” la Chișinău. D. Radu era în căutarea unei romanțe inedite pentru acel eveniment. Și a găsit-o printre multe căutări și izvoare. Atunci a interpretat-o pentru prima dată. Se numește frumos și liric La geamul sufletului tău, versuri de T. Arghezi.

Cu dragoste, discuțiile au fost moderate de scriitorul Ion Gorgan, prieten și voluntar al filialei de Arte.

One thought on “Oaspeți de cinste în bibliotecă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s