Cronica muzicală. Compozitorii Republicii Moldova născuţi în luna mai


Zilele Bibliotecii – 20, 21 mai 2015

20 mai

11259441_402506056602670_6943571653949060550_nOmagierea Zlatei Tcaci, prima femee compozitoare din ţara noastră, a fost un alt punct de reper în desfăşurarea programului „Zilelor11059595_402515729935036_8064806322834956133_n bibliotecii” la filiala de Arte. Cu această ocazie evenimentul a fost pregătit de un şir de instituţii de profil  din ţară, în rândul cărora ne aliniem şi noi. De asemenea prin acest generic completăm şirul acţiunilor de cunoaştere şi informare despre cultura muzicală din Republica Moldova, un angajament din programul inovativ al Zilelor FedEx@Hasdeu.

Muzica pentru copii în creaţia componistică a Zlatei Tcaci

Născută la 16 mai 1927 într-un sat din centrul Moldovei (r. Străşeni, s. Lozova) Z. Tcaci ocupă un loc important în lista compozitorilor moldoveni. A făcut studii muzicale la Institutul de Muzică „G. Musicescu” din Chişinău în repetate rânduri, având ca profesori specialişti cu renume, unul dintre care a fost profesorul L. Gurov. Activitatea muzicală a susţinut-o treptat, în calitate de pedagog, începând cu treptele incipiente – de la grădiniţa de copii, în şcoală, în colegii şi în Academie, devenind lector superior, doctor conferenţiar. În calitate de specialist în muzicologie şi compozitor a creeat o operă valoroasă care cuprinde un volum imens de lucrări, peste 800 la număr. Diapazonul de cuprindere a ariei muzicale a Z. Tcaci include o diversitate largă de genuri muzicale – opere, muzică camerală, cantate şi lieduri, balete şi dans, poeme şi basme muzicale, romanţe şi cântece; lucrări pentru instrumente muzicale, pentru voce, pentru cor ş.a.

În colecţia filialei sînt disponibile până la acest moment peste 30 de lucrări de muzică tipărită, numele compozitoarei se regăseşte în diverse surse şi referinţe tematice. Un loc important în creaţia Z. Tcaci îl ocupa muzica pentru copii scrisă tot în mai multe genuri. Din cele mai cunoscute creaţii sunt:

opera „Capra cu trei iezi” (după libretul lui Gr. Vieru, inspirat din povestea lui Ion Creangă);

opera „Bobocel cu ale lui” (inspirat din povestirea lui Ion Druţă);

opera „Tomciş-Chibalciş” (operă înt-un act, libretul de I. Vekşegonova, inspirat după motivul povestirilor lui C. Cernak);

opera comică „Lenoasa” (operă într-un act, 5 tablouri cu prolog, 2 interludii şi epilog, libretul de Anatol Ciocanu inspirat  după motivele basmului popular moldovenesc);

operă „Unchiul meu din Paris” (operă în două acte, 4 tablouri, libretul de Vladimir Ceaikovski după romanul cu acelaşi nume de Aureliu Busuioc)

operă-poem „Lamento” (Monologul mamei: monooperă-poem într-un act după povestea Paulinei Ancel)

Baletul „Andrieş” (inspirat din poemul cu acelaşi nume de Em. Bucov);

basmul muzical „Floarea cu şapte petale” (după Victor Ciudin);

basmul muzical „Micul prinţ” (basm în două părţi, libretul de I. Vekşegonova, inspirat după Antuan de Saint-Exypery);

cantata „Oraşul, copiii, soarele” (inspirată din versurile lui Victor Teleucă)

În cadrul activităţii elevii au făcut cunoştinţă cu expoziţia de carte în care au fost expuse lucrările Z. Tcaci. Au fost prezentate un set de lucrări de muzică tipărită ale autoarei şi au fost iniţiaţi despre modul de regăsire ale acestor documente din colecţie, prin intermediul catalogului electronic. Elevii au selectat şi cântece pentru a le învăţa în timpul vacanţei, au demonstrat un interes vădit faţă de informaţia pe  care au primit-o.

Complementar, dar pentru a le satisface curiozitatea, elevii au fost informaţi şi despre teme aleatorii profesiei de compozitor – instrumente muzicale, muzica interpretată şi despre dans în ritmul muzicii. Pentru o prestaţie mai bună a acestor informaţii au fost invitaţi studenţi de la AMTAP, viitori speciaşti în arta muzicală care pot să-şi împartă din experienţă şi să le pună la dispoziţie informaţie utilă despre acest domeniu. Această practică o folosim în cadrul mai multor acţiuni şi are un impact pozitiv pentru elevi şi studenţi. Studenţii anului întâi Vlad şi Nina de la facultatea de Culturologie au iniţiat o discuţie despre  instrumentul muzical chitara clasică cu şase coarde, au interpretat piese muzicale pe motiv popular şi au învăţat împreună figurile începătoare pentru dans.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s