Cinci ani cu numele lui Tudor Arghezi


Zilele Bibliotecii – 20, 21 mai 2015

20 mai

Programul a demarat astăzi, având punctul de reper personalitatea poetului român Tudor Arghezi, care prin sensibilitatea sa poetică a marcat o nouă pagină importantă în istoria literatrurii române de la sfârşitul secolului 20. T. Arghezi a fost deasemenea un mare susţinător şi slujitor al bibliotecilor, şi-a asumat ca sarcină lucrul cu referire la situaţia bibliotecilor din ţară, mai ales a bibliotecilor săteşti, el fiind un cititor permanent al acestor locaşe.  Având şi  calitatea de gazetar şi editorialist înflăcărat a făcut publică situaţia precară în care se aflau bibliotecile, a publicat în presa anilor reflecţiile sale despre instituţiile bibliotecare pe care le considera drept cele mai  importante organisme în eradicarea culturii naţionale.

Medalion literar-artistic

“Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească, nici să zacă, nici să moară.

Ele sînt  comoara noastră de mare avuţie”  Tudor Arghezi

11224018_402531903266752_3420197466604434415_nLa 21 mai se împlinesc 135 de ani de la naşterea lui T. Arghezi. Biblioteca împreună cu utilizatorii şi vizitatorii îi aduce drept 11262453_402532009933408_3784050192998990533_n omagiu activităţile pregătite în care îşi găsesc locul recitalurile din poezia argheziană, comentarii critice, momente despre activitatea literară şi momente din biografia poetului. A avut o viaţă plină de frământări, căutări şi incertitudini interioare, care deveneau vizibile mai apoi în creaţia sa, a oslilat adesea de la o margine la alta, sporindu-şi astfel numărul oponenţilor, dar de fiecare dată o lua de la început.  Se împlinesc cinci ani de când filiala îi poartă numele. Este o onoare şi o cinste, căci poetul a fost un mare creator al secolului XX – ca nimeni altul din creaţia lirică universală (n. T. Palladi, critic literar, poet) s-a apropiat cel mai mult de însuşi Omul. Conform reprezentanţilor curentelor religioase, misticii, Om înseamnă Cuvânt, cuvântul înseamnă Dumnezeu. Prin urmare creaţia este divină – aşa considera marele cărturar.

Arghezi a fost şi un pictor foarte bun. Lucrările sale grafice sunt parte componentă a concursurilor naţionale de ex-libris, dedicate graficii de mici dimensiuni. Manifestările acestor concursuri au căpătat extindere internaţională. Tudor Arghezi este prezent în “biblioteca sa” nu numai prin existenţa acelor patruzeci şi trei de volume a creaţiei literare integrale, a cărţilor cu poezii, cu proză şi publicistică, dar şi prin prezenţa desenului, pe care l-a practicat în lucrările sale. Multe din aceste desene sunt adunate în mapa tematică “Arghezi desenator” elaborată de către bibliotecari.

11250993_402531716600104_7388591232469726237_nPrin activitatea pe care o desfăşoară filiala de Arte se contribuie  la o cunoaştere mai bună a operei literare a poetului şi scriitorului T. Arghezi în spaţiul basarabean.  Şi activităţile de astăzi demonstrează în mod repetat acest impact. Studenţii, elevii şi profesorii au selectat şi au învăţat din poezia lui, s-au referit la pasaje diferite  din publicistică,  căci poetul în vasta sa operă a abordat şi a cultivat  o diversitate bogată de genuri literare precum poezia, fabula, proza, a făcut publicistică şi jurnalism, a scris pentru copii şi maturi, toate acestea oferindu-i posibilitatea să creeze imagini poetice mult mai sclipitoare. Dialogul literar-artistic a precedat şi discursuri destul de interesante despre tematica pe care a abordat-o autorul – teme filosofice, religioase, lingvistice, culturale ş.a. Necătând la aceste căutări în adâncuri T. Arghezi ştie să-şi păstreze sufletul de copil. Poeziile pentru copii îi păstreză echilibrul sufletesc. Însă esenţa vastei creaţii argheziene a fost totuşi problema omului. Autorul îl opune legendelor mitologiei biblice (conform cărora, omul întinde mâina spre darurile Raiului) şi creează din el personalitate. Omul este produsul propriei sale creaţii. Arghezi caracterizează Omul în raport cu munca. Omul este ca un artist al muncii, care trebuie să pună ceva din personalitatea sa pentru orice muncă care o face. Astfel omul poate ajunge la respectul de sine.  Referitor la viaţa lui Arghezi după trecerea lui în nefiinţă studenţii de la AMTAP au sustras şi mitul despre poet – mitul Arghezi, care trezeşte conştiinţa românească, transformă sapa în condei şi brazda-n călimară.

Invitatul T. Palladi a vorbit despre partea filosofică a creaţiei lui T. Arghezi şi a accentuat că în ea se fac      resimţite trepte, perioade legate în special de biografia sa – de schimbarea numelui (s-a născut I. Theodoresu) şi de împrejurările dure în care a nimerit şi de schimbarea unor viziuni ale sale. Dar pentru cartea “Cuvite potrivite”, publicată prima dată  la 1927 şi reeditată de trei ori,  în care poetul îşi lansează manifestul sau credo-ul său literar, îşi expri­mă propriile convingeri despre arta literară, despre menirea literaturii, despre rolul artistului în socie­tate, T. Arghezi a primit Premiul Scriitorilor Români.

Comemorarea poetului a fost interesantă şi prin prestaţia unor momente artistice, cântece şi piese muzicale interpretate la instumentele muzicale. Un moment-surpriză a fost şi intervenţia dn. director general Mariana Harjevschii, care a apreciat faptul reconsiderării operei literare a lui T. Arghezi şi efortul depus de echipa filialei de Arte în acest scop. Clipe de relaxare cu emoţii pozitive au avut loc în timpul pauzei muzicale, oferite de interpreta şi compozitoare Liuba-Drăgostiţa Bujor.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s