Tangenţe poetice


Литература Молдовы на стыке вековȘi în această primăvară Chișinăul a fost și este gazda bună a multor evenimente culturale importante, desfășurate în localurile primitoare ale instituțiilor de prestigiu. Recent și-a încheiat lucrările Festivalul Internațional de Poezie, realizat sub egida Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Ministerului Culturi al RM, a Institutului Cultural Român „M. Eminescu” Chișinău și a Institutului Cultural Român Bruxelles. Festivalul s-a manifestat printr-o diversitate mare de acțiuni culturale, dintre care prioritare au fost cele legate de carte, de personalități literare și de discuții-dialoguri tematice în context european.
Filiala de Arte „T. Arghezi” a fost una din instituțiile nominalizate pentru a participa la desfășurarea obiectivelor Festivalului în vederea pregătirii unui desant poetic pentru studenţi, elevi şi profesori. De fapt, aceasta a fost o continuitate, deoarece biblioteca nu este la prima acțiune de acest fel, când în spaţiul ei sunt invitați la dialog deschis profesori-elevi și oameni ai scrisului pentru a creea trepte incipiente de comunicare între etnii la nivel de elită intelectuală. Cei mai indicați în acest aspect sunt scriitorii și poeții, căci ei, prin prisma profesionalismului de care dau dovadă  descoperă valoarea spirituală a unui sau a altui popor.

Startul acestei reuniuni literare a fost dat de către o echipă de elevi din clasa a șasea de la Liceul „M. De Cervantes” prin demonstrarea unui spectacol literar-artistic de excepție, pregătit în baza creației poetice a lui Grigore Vieru de către profesoara Liuba Malinovschi, şi cu această ocazie un omagiu adus poetului. Un comentariu referitor la spectacol făcut de oaspeții din străinătate a fost pe măsura emoţiilor …pe Grigore Vieru îl cunoaște o întreagă Rusie.

Poezia, considerată a fi drept una din virtuțile omenești, a fost acea punte de legătură pentru oaspeții adunați la eveniment, fiecare dintre ei11218514_400394886813787_1346485257147824000_n reperezentând de fapt diferite domenii de pregătire și activitate. Necătând că unii au avut de parcurs un drum lung, n-au ratat frumoasa ocazie de participare la societatea literară Primăvara Poeţilor 2015 din Chişinău.

 Lilya Gazizova, poetă din Tatarstan, orașul Cazani. A venit cu câteva cărți de poezie, a dat citirii mai multe versuri din creația sa și spre surprinderea ascultătorilor a făcut prezentarea cărții sale Ferestre spre lumină, un volum de poezie, tradusă în limba română. S-a pronunțat în favoarea multiculturalismului în societate și în defavoarea unor principii declarante în calitate de elită dominantă în cadrul unei comunităţi multietnice, punând accentul pe necesitatea unei limbi de comunicare. A vorbit emoționant despre patria de unde vine, a citit versuri  în limba tătară şi deşi textul n-a prea fost înţeles, poeta a reuşit prin transmiterea acestui mesaj să captiveze atenţia, respectul şi aprecierea cuvenită din partea ascultătorilor .

Irina Naidenova, poetă de expresie rusă în versurile căreia predomină lucrurile simple pentru care îşi exprimă admiraţia, entuziasmul sau constatările, şi care îi provoacă anumite stări ce-i permit să le descrie cu multă măiestrie. Inspiraţia vine din lumea sau mediul înconjurător. Este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, posedă o voce bună și este dispusă pentru un dialog cu elevii referitor la calea de afirmare a tânărului absolvent. De menționat, că I. Naidenova este arhitect și designer, dar poezia a marcat-o pentru totdeauna.

Maria Pilchin, lector universitar, cercetător științific, critic literar, eseistă, o personalitate puternică în lumea artei şi a literaturii, care s-a format în mod deosebit din lecturi. Acceptă principiile  cosmopolitismului în condițiile sociețășii noastre, bântuită frecvent de oscilații, de la un vector spre altul. Omul trebuie să se formeze prin cultură. A citit cu interes una din cărțile L. Gazizova, un volum mic, dar destul de consistent, găsind în el nu o lirică jalnică femeiască, ci o multitudine de subiecte, din care se evidențiază mesajele – felul de a scrie al autorului, spune d. Maria, dealtfel, manifestând interes şi curiozitate pentru toate cărţile prezentate în cadrul întâlnirii. Ochiul bine antrenat al criticului literar nu lasă să-i scape nici cele mai mici amănunte.

Nicolae Rusu, scriitor prozaic, scrie în special proză pentru romane, proză nuvelistică. Ideea pentru care s-a pronunțat a fost vocația or un scriitor bun nu poate fi în afara ei. A vorbit despre experienţa literară proprie. Deşi are o pregătire şi formare ca specialist în domeniul tehnicii, vocaţia i-a permis să se afirme pe tărâmul literaturii. Traducerea are un rol important în evoluția scriitorului și a poetului. Un traducător bun poate fi acela, care înțelege specificul limbii din care dorește să traducă.

Miroslava Metleaeva, poetă și eseistă de expresie rusă, bine cunoscută în mediile literare de la noi și din alte țări, inspirată din poezia și literatura română, traducătoare din limba română în limba rusă. Are o bogată experienţă literară, despre aceasta ne vorbeşte bibliografia enormă, referinţele critice. O lucrare recentă a d-nei M. Metleaeva  a apărut în 2014 – antologia  Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor/ Литература Молдовы на стыке веков, o panoramă amplă a literaturii basarabene tradusă în limba rusă: traduceri din scriitorii, poeţii şi dramaturgii moldoveni contemporani,  secvenţe reprezentative din critica literară, din folcloristica naţionălă şi fragmente preluate din reflecţii, meditaţii şi consemnări despre rolul literaturii în formarea intelectuală a omului, despre rolul traducerilor în evoluţia dialogului cultural, mijloc eficient de comunicare.

Galina Bulat, actriță, liber profesionist. A prezentat un discurs interesant, o confesiune originală despre relaţia actor-poet, despre motivaţia, pregătirea şi realizarea unui spectacol al poeziei. Actorul trebuie să-şi găsească inspiraţia în poezia care doreşte s-o citească. Pentru a reuși în acest aspect, trebuie să simți sufletul și melodia poeziei în egală măsură cu autorul care a creat-o, trebuie să existe o legătură între actorul poeziei și autorul poeziei. A prezentat lectura unor poezii, inspirată fiind  în cazul dat de versurile M. Metleaeva.

Iurie Gudumac, poet de expresie rusă. În poezie vine din geografie. Consideră că poezia este în stare să aducă nu numai emoții, lirică, dar poate creea și o acțiune de cunoaștere și informare. Este de părerea că citirea textului îți provoacă o stare pozitivă, de aceea pentru o înţelegere mai bună a poeziei recomandă citirea integrală nu numai auditivă, dar și vizuală a textului. Aceşti factori contribuie la formarea la elevi a unor competenţe de capacitate la receptarea textelor literare.

Îndemnul la comunicare prin intermediul literaturii a fost mesajul principal al acţiunii date. Fiecare din invitaţi, în semn de respect pentru cititorii care îi citesc şi îi ascultă au lăsat în colecţia bibliotecii carţi cu dedicaţii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s