Eminescu este infinit  în spirit şi în forme. Partea I-a


Linocut "Eminescu"165 de ani s-au scurs de la acel 15 ianuarie 1850. 126 de ani de la trecerea marelui poer naţional Mihai Eminescu în nefiinţă. Însă suflul viu al creaţiei eminesciene ne însoţeşte cu bătaia lui puternică – ecoul ei, al unei opere incomparabile ca valoare naţională şi universală. Eminescu este actual şi este izvorul de inspiraţie nesecată pentru toţi – de la vârsta fragedă până la senectute. Dar în calea de cunoaştere a acestei creaţii au fost multe impedimente. Oamenii de creaţie de la noi, indiferent de perioada în care au activat îşi exprimă consideraţia şi respectul prin rodul muncii lor, parte componentă la patrimoniul cultural al neamului.

Mihai Cimpoi. În anul 2013 academicianul scoate la lumina zilei dicţionarul enciclopedic Mihai Eminescu, în care, pornind de la biografia poetului ajunge până la mitul poetului. În acest spaţiu critic vast intră , constant, conceptele, stilurile literare ce se pot regăsi în opera lui Eminescu (operă, la rândul ei , de întâlnire şi sinteză a marilor curente filosofice şi literare din veacul său!), sunt definite, apoi, limba şi stilul eminescian şi, într-un compartiment, eminescianismul (notă de Eugen Simion).

Arcadie Suceveanu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor a menţionat că are o atitudine deosebită faţă de Mihai Eminescu pentru că întreaga noastră istorie, chiar şi istoria mai recentă, lupta pentru renaşterea naţională, este pusă sub semnul lui Mihai Eminescu. Eminescu a devenit în timp Evanghelia spirituală a poporului român. Datoria cea mai mare faţă de Eminescu ar fi să-l citim, să-l cunoaştem.

Vlad Pohilă, lingvist, publicist şi redactor spune că în perioada de interdicţie a operei lui Eminescu în Basarabia un mare rol în a-l cunoaşte, l-a avut şi eforturile unor cercetători de la noi – LazărLazar Dubinovschi 1910-82 - Mihai Eminescu bronz Ciobanu, Ramil Portnoi, Constantin Popovici, mai târziu – Eugen Lungu, care au îngrijit ediţiile de la Chişinău ale operei lui Eminescu, unele în patru volume, cu tiraje de 20-30 de mii exemplare ce se epuizau în câteva zile! Nord-bucovineanul, academicianul C. Popovici are şi meritul de a fi scris o biografie a lui Eminescu – una exemplară, cât se putea pe atunci; după el a venit şi academicianul Mihai Cimpoi, ca să introducă o notă aparte în valorificarea creaţiei lui Eminescu, punând accentul pe estetic. Datorită acestor cercetători, în acei ani de prigoană spirituală, basarabenii care nu aveau acces la cărţile tipărite la Bucureşti, la studiile lui G. Călinescu, de exemplu, oricum îşi puteau face o imagine corectă despre măreţia operei şi a personalităţii lui Eminescu.

Eugeniu Doga. Creaţia maestrului a culminat prin muzica la baletul Luceafărul, după poemul cu acelaşi nume de Mihai Eminescu. În lucrare se intuieşte sensibilitatea deosebită a compozitorului faţă de opera eminesciană. În acest sens E. Doga, mărturiseşte: „Nu cred că voi fi original dacă voi spune că Eminescu deţine un loc enorm оn creaţia mea. Aceasta e ca şi cum aş spune că respir, privesc, aud. Eminescu este o parte din mine. Nu exagerez de fel prin această afirmaţie. Poate că eu sunt una din milioanele de coarde invizibile ale unei uriaşe lire a Universului pe care a creat-o cu atâta talent Mihai Eminescu şi de care eu am îndrăznit să mă apropii […]. Mulţi compozitori din tot spaţiul românesc au apelat la moştenirea poetică a lui Mihai Eminescu. Şi nu numai compozitori profesionişti. Pentru multe versuri de ale poetului poporul a compus singur melodii şi astfel ele au devenit populare, îmi amintesc cum odată, scriind o piesă pentru clavecin şi orchestră, inspirată de eroii lui Mihai Eminescu pe care tocmai îl recitisem, m-am gâвndit să-mi numesc piesa Sonet, deşi această formă nu este raportată la muzica instrumentală. După aceea s-a ivit ocazia să compun romanţa În liniştea nopţii, pe versurile Poetului, pentru un film în care cânta Sofia Rotaru, ea fiind abia la începutul ascensiunii sale. Forţa creaţiei lui Eminescu se aseamănă cu energia solară care pune în mişcare tot ce e viu şi chiar ce nu e viu. Creaţia Poetului te cucereşte, te chinuie, te bucură, te înalţă, te aruncă şi din nou te poartă în  palmele ei cosmice pentru ca orizontul să se închidă acolo, sus, în ceruri, unde privirea şi gîndul nu au limite…” Este intrigat de dragostea dintre cei doi /Veronica Micle şi Mihai Eminescu, pentru aceasta pregăteşte un spectacol muzical de  ziua marelui poet.

eminescu2Valeriu Cupcea.  Prim-regizorul Teatrului Moldovenesc Dramatic „A.S. Puşkin” din Chişinău în anii 1963-1977 şi 1981-1985. A jucat rolul lui Eminescu în spectacolul cu acelaşi nume după piesa lui M. Ştefănescu,  a lăsat în fonoteca de aur a radiodifuziunii naţionale o comoară inestimabilă – înregistrările poemelor lui M. Eminescu. 

Un impact profund îl are poetul Mihai Eminescu asupra creatorilor de frumos. În lucrările artiştilor plastici de la noi eminesciana reprezintă un loc de vază. Sunt create în special prezentări grafice la lucrările de origine folclorică, cosmogonică, dar sunt realizate şi lucrări de exepţie, inspirate din personalitatea lui Mihai Eminescu.

Igor Vieru.  O personalitate marcantă în arta plastică din Republica Moldova. Activitatea i-a fost diversă – sinceră, plină de tămăduire sufletească. A fost portretist, ilustrator de cărţi, scenograf, pedagor, redactor artistic. A ilustrat multe cărţi de-ale lui Mihai Eminescu:. Luceafarul (1974); Poezii (1963); Revedere (1974), Călin (1976), Împărat şi proletar (1977).

Aurel David (1935-1934), unul dintre foarte puţinii artişti, care au reuşit să se eschiveze de la comenzile ideologice şi a creat un portret, linogravură policromă Arborele Eminescu cu adevăratsarmanul1 celebră, care-l înfăţişază pe Eminescu simbolizat de un copac desfrunzit în bătaia vântului. Referitor la acest portret artistul plastic Gheorghe Vrabie spunea: Linogravura, de 48/46, întruneşte în ediţia sa priceps aceleaşi elemente ale măiestritei întruchipări şi poartă o puternică şi nerostită până atunci încărcătură simbolistică. Din această linogravură Mihai Eminescu se călătoreşte spre noi cu trupul său arborescent, ieşit din adâncurile pământului şi cosmosului, ca un fulger noptatic, luminând toată întinderea lumii văzute şi nevăzute. E o viziune de forţă, răscolitoare, şi cu adevărat iluminatoare, ce l-a cutreierat pe pictorul Aurel David în momentul plămădirii acestei creaţii. Maestrul A. David a realizat şi compoziţii monumental-decorative printre care şi mozaicul inspirat de versul eminescian Vânturile, valurile de la Casa Scriitorilor din Chişinău.

Ion Daghi, plastician şi monumentalist. Tema creaţiei eminesciene la preocupat îndeosebi, realizând peste 100 de picturi cu tematică eminesciană, cosmică şi filosofică, vernisate în Centrul Expoziţional Constantin Brîncuşi, expoziţia fiind organizată cu prilejul a 50 de ani de activitate a maestrului. Ion Daghi spune în legătură cu acest prilej…Creaţia eminesciană e aidoma unei părţi din Adevărul Absolut. Anume această provocare îmi animă spiritul artistic. Poezia eminesciană e plină de metafore care se remarcă prin diversitate, dar şi prin conexiunea pe care o exprimă conotativ. În prezent starea mea psihologică este îndreptată şi se formează pentru a-l exprima plastic, într-o serie de lucrări, pe Eminescu în dragoste. Însă lucrurile se mişcă încet, ajungând doar la vreo câteva tablouri pe an. Pregătirea consumă mai mult timp decât executarea..

Gheorghe Vrabie, plastician, grafician şi poet. Chintesenţa creaţiei lui atitudinea exigentă faţă de artă. Tema eminesciană a fost pentru el un izvor de inspiraţie necontenit atât în domeniul poeticii, compunând sonete şi acrostihuri, cît şi a artei plastice, făcând în special grafică. A realizat ilustraţia la nuvela Sărmanul Dionis de M. Eminescu (1979). În 2000 maestrului i-a fost conferită medalia Eminescu.

Selecţie de A. Moldovanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s