Loteanu Emil, actor, regizor, scenarist, poet


Loteanu   Emil Loteanu, actor, regizor, scenarist, scriitor s-a  născut în cea de-a 6 zi a lunii brumar în anul 1936 în satul  Clocuşna, judeţul Hotin, astăzi rl Ocniţa, Republica Moldova. A  trecut în nefiinţă în cea de-a 18 zi a lunii prier, anul 2003.  A  urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul  Academic de Artă (MHAT) din Moscova (1954-1956) și de regie la Institutul Unional de Cinematografie din capitala (1956- 1962). După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962 la Studioul Moldova-Film, activând în perioada anilor 1973-1983 ca regizor la Studioul Mosfilm din Moscova.  În anul 1985 a revenit în Moldova, îndeplinind în perioada 1987-1992 funcția de președinte al Uniunii Cineaștilor din R. Moldova. A avut un rol important în formarea a două promoții de regizori de film în cadrul Școlii superioare de regie. El a fondat “Asociația experimentală de creație Phoenix-M”, revista de teatru și film “Lanterna Magică”, fiind și autorul emisiunii televizate “Se caută o stea”. De asemenea, a fost conducătorul cursului de actori de teatru și film la Institutul de Arte din Chișinău. Printre tinerii actori formați de Emil Loteanu amintim pe Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Victor Ciutac, maria Sagaidac, Victor şi Micea Soţchi-Voinicescu.

Activitatea cinematografică. Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizarea cărora a participat atât prin regizarea lor, cât și prin scrierea de scenarii. El a debutat în cinematografie în anul doi de studenție, semnând scenariul și regia la filmele documentare de scurt metraj Hora mare (1959), Amintiri din copilărie (1960), Piatra, timpul, cântecul (1961).

Debutul său ca autor de filme de lung metraj a avut loc în anul 1963, cu Așteptați-ne în zori (1963), film în care au debutat o serie de actori moldoveni cum ar fi: Ion Şcurea, Ecaterina Malcoci, Ilie Guţu, Dumitru Caraciobanu, Nina Doni, Iulian Codău. Au urmat filmele Poienele roșii (1966), în care au debutat actorii Svetlana Toma şi Grigore Grigoriu. Această clipă (1968) (a obținut Premiul II la Festivalul unional de filme de la Minsk din 1970), Lăutarii (1971), cu care a obținut mai multe premii cum ar fi: Premiul Scoica de aur la Festivalul internațional de filme de la San Sebastian (1972), Marele Premiu la Festivalul internațional ce dezvăluie tema artei și folclorului (Italia, 1972), Premiul Nimfa de aur la Festivalul Internațional de filme din Neapole (Italia, 1972), premiul spectatorilor și al presei pentru cel mai bun film la Forul Cinematografic din Milano (1978). Colaborarea sa cu studioul “Mosfilm” a fost marcată de regizarea a două capodopere:

a. filmul Şatra (1976) despre viața țiganilor de la începutul secolului al XX-lea, care a câștigat o mulțime de premii și anume Marele Premiu Scoica de aur la Festivalul Internațional de la San Sebastian (1976); premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional al celor mai bune filme din lume din Belgrad (Iugoslavia, 1977); premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional din Praga (1977); premiul pentru rezolvarea plastică a secvențelor la Congresul XI al UNITEX din Paris;

b. Filmul Gingaşa şi tandra mea fiară (1978), ecranizare a nuvelei “O dramă la vânătoare” de A. Cehov, care a participat la Festivalul celor mai bune fime din lume din Belgrad (1979).

Participă apoi la regizarea a două episoade a filmului Anna Pavlova (film distins cu Marele Premiu pentru cea mai înaltă contribuție în arta cinematografică, Marele Premiu pentru cea mai bună coproducție, premiul pentru cea mai bună lucrare de operator, Premiul pentru cel mai bun film străin), realizat în coproducție cu cineaști din Anglia, Franța, Cuba. În anul 1986, revenit în ţară a regizat filmul artistic de televiziune Luceafărul, despre viața și creația geniului Mihai Eminescu. 

În anul 1993, Emil Loteanu a realizat ultimul său film, intitulat Găoacea, în care are în distribuție numeroși interpreți din Româniaca Silviu Stănculescu, Mircea Diaconu.

A fost profesor onorific al Facultății de Arte Hyperion din București, al cărei decan este regizorul Geo Saizescu, interpret în ultimul film al cineastului basarabean.

Citat:

Este infinit de trist când moare un om. Este cu atât mai trist când moare un artist! Dar este îngrozitor de trist și de împovărător când un artist al neamului nostru – cum este Emil Loteanu – moare într-un oraș, mare, e drept, la Moscova, dar moare printre străini.Și moare printre străini, pentru că noi n-am reușit încă să creăm acele condiții minime pentru ca toți fiii acestei țări să se poată întoarce, să trăiască și să moară acasă la ei.

Adrian Păunescu

Surse:

1. Loteanu, Emil. Mi-s ochii arşi de frumuseţea ta… Ch., 2011, 64 p.

2. Loteanu, Emil. Chemarea stelelor. Ch., 2003, 456 p.

Loteanu2     Loteanu1

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s