Omagiu etnologului şi folcloristului Andrei Hîncu


În satul Mateuţi, raionul Rezina, acum 85 de ani în urmă la începutul lunii lui cuptor s-a născut cunoscutul etnolog Andrei Hîncu, autor şi coautor a mai multor volume Balada (1976), Folclorul obiceiurilor de familie (1979), Folclor din părţile codrilor (1973), Folclor din nordul Moldovei (1983), ş.a.

Acest băiat,

Ce l-am ridicat,

Să fie norocos

Şi mintios,

Şi voios,

Şi drăgăstos,

Şi sănătos,

Şi-nvăţat,

Şi bogat,

Om de treabă

Şi luat în samă!

Formule-felicitare la naştere din capitolul Poezia naşterii, Folclorul obiceiurilor de familie : [culegere], coautor Andrei Hîncu.

Cunoscutul etnolog s-a năcut la 3 iulie 1929 în comuna Mateuţi, rl Rezina, şcoala primară a făcut-o în satul natal iar la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1951-1957) îşi face studiile superioare, apoi îşi face studiile de doctorat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Limbă şi Literatură şi în anul 1962 susţine teza de doctor cu tema: Balada populară „Mioriţa”. Din 1961 este angajat al AŞM, Institutul de Filologie în calitate de cercetător ştiinţific, de la începutul activităţii a realizat numeroase cercetări de teren, înregistrând o cantitate mare de materiale etnofolclorice din colţurile Moldovei, astfel a contribuit la formarea fondului etnofolcloric al Arhivei de Folclor a AŞM. Andrei Hîncu cu predilecţie a studiat următoarele teme: istoria folcloristicii la moldoveni de la începuturi până astăzi, geneza genurilor şi speciilor creaţiei populare orale, studierea baladelor, a complexului etnofolcloric de trecere (naşterea, nunta, înmormântarea), a sistemelor de clasificare a operelor populare orale. A. Hîncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară în basarabia – Schiţe de folclor moldovenesc (1965). A realizat prima istorie a folcloristicii noastre. A emis o nouă concepţie a cântecului istoric, care este o specie folclorică mai veche decât balada, ambele venind din societatea gentilică, iar cântecul epic erioc fiind mai nou. Dumnealui combate ideea că la început a fost cântecul epic erioc, urmând balada şi apoi cântecul istoric.  A. Hîncu a avut o colaborare fructuoasă cu folcloriştii V. Gaţac şi Gr. Botezatu. A participat activ la elaborarea şi editarea operei Creaşia populară moldovenească în 16 volume, este autor a mai multor opere, cooautor a a seriei de culegeri folclorice editate pe zone şi publicate în 8 culegeri: Folclor din părţile codrilor, Folclor din Bugeac, Folclor din Nordul Moldovei, Folclor românesc de la Est de Nistru (în 2 volume 2007 şi 2009).

Baladele constituie eposul cîntat de factură nuvelistică. Baladele moldoveneşti sînt nişte poeme epico-lirice (care ajung pînă la o mie de versuri), dar pot fi şi  mai scurte. Cercetătorii literari şi folcloriştii consideră balada o veritabilă perlă a folclorului moldovenesc şi a celui românesc. Folcloristul Andrei Hîncu a divizat textele în „balade tradiţionale” şi „balade noi”. Printre cele tradiţionale locul întîi îl au „subiectele păstoreşti”: „Fata şi şarpele”, „Ciobanul, care a pierdut oile”, „Mioriţa”, „Ciobanul şi hoţul” ş.a. Pe celelalte le-a inclus în compartimentul „balade generale” („Holera”, „Soarele şi Luna”, „Voichiţa”, „Femeia vîndută”, „Ilincuţa”, „Chira”, „Chiralina”, „Rada”, „Săracul şi bogatul” şi multe altele.

Distincţii: Premiul Simion Florea Marian al Academiei Române

Andrei Hîncu a adus contribuţii valoroase în domeniul ştiinţei despre creaţia populară, a cercetat balada de la începuturi (V. Alecsandri, B.P. Hasdeu. P. Ştefănucă) până în prezent.  Cu prilejul împlinirii onorabilei vârste de 85 ani, echipa Bibliotecii de Arte îi urează folcloristului Andrei Hîncu, mulţi ani cu sănătate!

Folclorul obiceiurilor de familie

Folclorul obiceiurilor de familie

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s