Plăcintă Arcadie, actor de teatru şi film


arcadie   Astăzi se împlinesc 99 de ani de la nașterea actorului moldovean de teatru și cinema Arcadie Plăcintă (Plaţânda).

 S-a născut la 12 iunie 1915 la Grigoriopol. A decedat la 2 septembrie 1995 la Chişinău. A absolvit Şcoala de Artă Teatrală din Odesa (1934-1938). Îşi  începe activitatea la Teatrul Moldovenesc din Tiraspol (1938), ulterior Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. A activat şi ca pedagog, transminţând din  experienţa sa artistică studenţilor Institutului de Arte „G. Musicescu” (1958-164). După rolul de debut Dobcinschi din Revizorul  de N. Gogol,  urmează Pikalov din Liubov Iarovaia de K. Treniov (1938). În cei 50 de ani de activitate teatrală a jucat peste 100 de destine. A realizat roluri de o  incontestabilă valoare: Iariomenko din Scripca huţulului de I. Mocreev (1941), Pisarul din comedia O noapte de mai de M. Stariţki (1946), ş.a. După  război evoluează şi în roluri comice: Papandopulo din O nuntă la Malinovka de L. Iuhvid şi P. Riabov (1947), Andronache din O fată îşi caută  norocul de O. Kobîleanska (1955), Păcală din Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri (1956), ş.a. A creat şi o serie de chipuri dramatice: Jan Hrubek  din La umbra castanilor din Praga de K. Simonov (1947), Kurceatov din Legea cinstei de Aş. Ştein (1948), Liubim Torţov din Sărăcia nu-i cusur de  A. Ostrovski (1954), Inspectorul siguranţei din Dunărea zbuciumată de E. Bucov (1958). Apare întro ipostază nouă în roluri: Ianke din comedia  Take, Ianke şi Kadâr, de V. I. Popa (1960), Bufonul din tragedia Regele Lear de W. Shakespeare (1961), moş Ion din drama Casa mare de I. Druţă  (1962), Abel din Solo pentru orologii de O. Zahradnik, Ion din Preşedintele de D. Matcovschi (1975), Agabo Bogveradze din Cât o fi să mai trăim de  O. Ioseliani (1976), bătrânul Luca din Azilul de noapte de M. Gorki (1977), Cimukin din Retro de A. Galin (1982). A evoluat şi în cinematografie,  producându-se în filmele: Balada haiducească, Zece ierni pentru o vară, Casă pentru Serafim, ş.a. Este un artist de o largă viziune estetică: vede nu  numai rolul, ci şi spectacolul sau filmul în ansamblu, înţelege bine epoca în care se desfăşoară acţiunea şi corelaţia ei cu actualitatea.

Artist al  poporului din RSSM (1961).

Filmografia:

Cînd omul nu-i la locul lui, 1957 – Feodosie

Zece ierni pentru o vară, 1969 – Costache

Povîrnişul, 1970 – Negară

Casa pentru Serafim, 1973 –  Cercel

Ploi de toamnă, 1974 – contabil.

Distincţii: ordinul Drapelul Roşu de Muncă, Ordinul Republicii (1994)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s