Constanţa Târţău: un destin frânt în două


Constanta TârţăuAceastă zi de primăvară, 24 aprilie 2014 înseamnă un sfârşit de destin – Constanţa Târţău. Un destin controversat, complex, pe cât de frumos, luminos şi talentat, pe atât de tragic, dureros şi  singuratic. Pentru acei care nu au cunoscut-o, dar mai cu seamă pentru acei care au cunoscut-o trebuie să fie un moment de reculegere în amintirea actriţei, căci este vorba de o personalitate notorie în arta teatrală din Moldova, portretul de creaţie al căreia poate fi ridicat la valenţele desăvârşirii. Constanţa Târţău – artistă emerită din republică, veteran al Teatrului Naţional „M. Eminescu”, prima prezentatoare a Televiziunii Naţionale. La 30 aprilie se vor împlini 56 de ani de când Constanţa Târţău anunţa deschiderea primei emisiuni TV din Moldova.

Colegii de breaslă îşi amintesc despre maniera de joc, despre graţia şi eleganţa care făceau ca apariţiile ei pe scenă  să se bucure de un mare succes la public. Însă pentru mulţi Constanţa a fost şi mai continue să fie o enigmă, care o îmbogăţea, o făcea să fie şi mai frumoasă. Aceste taine, precum şi bunătatea  sufletească îi determina pe spectatori s-o admire şi s-o aplaude. Tinerii din anii şaizeci ai secolului XX căutau să se apropie de ea, simţind în persoana-i  o forţă nouă, cu orizonturi noi în arta interpretativă teatrală – expresie, pronunţie şi intonaţie în vorbire, maniere de joc, siguranţă în mişcare. A ştiut ca nimeni altul să-şi diferenţieze personajele, să le stăpânească, să le îmbogăţească cu o expresie, cu un gest, cu o mişcare proprie.

Născută într-o familie de muzicanţi la 14 septembrie 1930, Constanţa Târţău a fost cunoscută în deaproape cu muzica şi instrumentele  muzicale dar totuşi, fiind o fire visătoare, de timpuriu a scris versuri. În faţa comisiei de admitere cu mari reprezentanţi din oraşul Sankt Petersburg (Leningrad) s-a prezentat cu poezii şi proză, fiind rugată să facă adăugător şi câteva studii la teme diverse, propuse de membrii comisiei.  Apoi a plecat să înveţe în oraşul rusesc, revenind în patrie în anul 1953 împreună cu V. Cupcea, P. Baracci, Iu. Haso, D. Margine,, G. Siminel, G. Prodan. A devenit actriţă la teatrul muzical-dramatic „A.S. Puşkin”(Teatrul Naţional „M. Eminescu”). A jucat în roluri: Julieta în „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, Tatiana în „O fată îşi caută norocul” de V. Vasilco, Haia Livşiţ din „Eroica” de Gh. Malarciuc, Cordelia din „Regele Lir” de W. Shakespeare, Iulia din „Ovidiu” de V. Alecsandri, Liusi din „Opera de trei parale” de B. Breht, Aza din „Ţiganca Aza” de M. Stariţchi, Tiina din „Tiina” de A. Chiţberg, Victoria din „Două vieţi şi a treia” de F. Vidraşcu, Pani Conti din „Solo pentru orologii” de O. Zagradnic, Zeinab din „Dincolo de uşa verde” de P. Ibraghimbecov, Eleonora din „Casa mare” de I. Druţă,  Lavinia din „Toate trei anotimpurile” de A. Busuioc,  Veronica Micle din spectacolul „Eminescu” de regizorul V. Cupcea,  Marta în spectacolul „Interviu la Buenos-Aires” de X. Borovic,  Maşa din „Cadavrul viu” de L. Tolstoi, Tamara Ivanovna în „Tata” de D. Matcovschi ş.a. Rolurile interpretate au construit  o serie importantă de chipuri originale şi interesante în biografia de creaţie a actriţei.

A avut roluri şi în cinematografie. S-a filmat în pelicule în roluri epizodice: în filmul „Lăutarii” de E. Loteanu – o mamă cu doisprezece copii, în „Făt-Frumos” de V. Ioviţă – mama lui Făt-Frumos, în „Tragedia basarabeană” de N. Ghibu – o mamă a doi feciori ş.a.

Actriţa avea o necesitate imperioasă de a-şi spune cuvântul în cea de-a şaptea artă. Televiziunea – micul ecran, fiind o ramură de activitate relativ nouă pentru Moldova, a atras-o fără ezitare, a fost primul crainic la deschiderea televiziunii moldoveneşti. În Moldova teatrală aveau loc mari schimări. Se simţea necesar un stil nou, specific actualităţii, în care elucidarea problemelor şi temelor acute să cuprindă un număr cât mai mare de spectatori. Aşa a apărut teatrul televizat „Dialog”, care venea la spectatori din casă în casă. În cadrul acestui teatru de tip nou C. Târţău a creat o galerie întreagă de personaje, printre care cele mai valoroase au fost Inga din „În pofida zeilor” de A. Delendic, Nadi din „Duelul” de M. Baijiev, Vasiluţa din „Casa mare” de I. Druţă, Lizi Mak-Kei din „Lizi Mak-Kei” de J.P. Cartr, Elena Colţova din „Ambasadorul sovietic” de A. şi P. Tur ş.a.

Un mare merit al Constanţei Târţău a fost, că a ştiut să devină actriţa timpului, exprimând aspiraţiile poporului din sânul căruia a ieşit. Nobila misiune de artist şi-a transformat-o în aură de demnitate şi probitate civică. A ştiut să ne surprindă frumos. Dicţiunea ei melodioasă, curat românească, dulce, răscolea, dădea fiori. Acesta de fapt, era şi motivul pentru care era persecutată, ca şi alţi colegi de generaţie de la „Şciukin”, „handicapul” cărora era acela că nu cunoşteau limba română şi refuzau s-o recunoască. În urmă cu 24-25 de ani, în teatrele din Moldova o generaţie de actori, acum uitată, umplea sălile până la refuz. La un moment dat, au dispărut brusc. De-aici începe povestea stranie a multor destine frânte, care au fost cauzate nu doar de orgoliile naive ale revoluţiei anilor ’90, dar şi de orgoliile rănite ale căpeteniilor din culise.

Biblioteca de Arte se află în epicentrul multor evenimente, care au loc în lumea teatrală. Aici îşi dau întâlnire mulţi din actori, critici teatrali, interpreţi, prieteni ai teatrului din diferite timpuri. Astăzi au venit s-o comemoreze pe artista Constanţa Târţău mai mulţi oameni de bună credinţă, actorii P. Zavtoni, V. Cobasnean, D. Cocea, V. Chirca, R. Eni, scriitoarea S. Bahruşina, interpreţii A. Şarapanovschi şi P. Rîcov, oameni ai artei L. Melnic, N. Vucol, P. Băleanu. Un trist moment, cu mărturii ale timpului : schiţe din presa timpului, fotografii, notiţe ş.a.

Surse: Gr. Russu. Constanţa Târţău, Ch.,1982 ;  L. Cemrtan. Prietenul nostru teatrul, Ch.,1983

Consemnare de A. Moldovanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s