Anul Nou – istorie, simbolistică


2Anul Nou este intâmpinat în data de 31 decembrie spre 1 ianuarie – Revelionul – (termenul de Reveillon, preluat din limba franceză care inseamna „veghe” cu sensul de ospaț la miezul nopții) intâmpinat cu urări de „La multi ani!”

Anul Nou reprezintă, în întreaga lume, înnoirea simbolică a timpului la cumpăna dintre ani. Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, istoricii plasând astfel de sărbători în vechiul Babilon. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea. Înainte, Echinocţiul de iarnă şi apoi Crăciunul aveau rolul începutului de An Nou.

Pentru multe secole, grecii şi egiptenii au împărţit lunile de 30 de zile în 3 părţi a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic şi calendarul iudaic.
În primul, anul are 365 de zile, cât Pământul face o rotaţie în jurul Soarelui, al doilea se construieşte în funcţie de mişcarea Lunii în jurul Pământului fără să ţină cont de mişcarea Pământului în jurul Soarelui, iar al treilea combină în construirea calendarului mişcarea de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui cu mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului.

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul in care Nilul ieşea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârşitul lui septembrie şi fără de care recoltele nu ar mai fi existat. Romanii sărbătoreau Anul Nou în Martie, dar calendarele romane au fost schimbate de împăraţi, adesea nesincronizându-se cu mişcările Soarelui. Pentru a reglementa situaţia, senatul Roman, în jurul anului 153 î.Hr., a declarat data de 1 ianuarie ca fiind prima zi din calendar.

Anul avea 365,25 de zile dar, cu toate acestea, au apărut din nou nesincronizări. Senatul roman a schimbat din nou începutul anului la 25 martie. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a modificat calendarul lui Iulius Caesar, considerând că perioada anului de 365,25 de zile este prea lungă. A stabilit că anul are 365,14 zile. Diferenţa de 11 minute creştea anul calendaristic cu 7 zile la fiecare 1000 de ani. Anul Nou,  a devenit zi de sărbătoare recunoscută de biserică în 487, când se celebra Circumcizia pruncului Isus, devenind general recunoscută în jurul lui 1500-1600, la introducerea calendarului gregorian.

Calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII se foloseşte azi şi este declarat internaţional pentru uzul civil. El a fost adoptat de majoritatea ţărilor. Folosirea altor calendare se restrânge la utilizarea lor doar în religii şi culturi particulare. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea.

Anul Nou se sarbatoreste astazi in funcție de zona geografică și de religie.

Poporul evreu sărbătoreşte Rosh Hashanah – o ocazie solemna şi sfântă în septembrie sau octombrie. Biserica ortodoxă rusă sărbătoreşte Anul Nou la14 ianuarie, în China acesta cade între 21 ianuarie şi 19 februarie, iar în Iran este sărbătorit în luna martie etc.

                                                                                                    sursa intenet: http://ro.wikipedia.org/wiki/An_calendaristic; http://sarbatoriledeiarna.blogspot.com/2008/11/simbolistica-anului-nou-despre-revelion.htmlhttp://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A2069377&xgs=1&xg_source=msg_share_post

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s