Omagiat la o sută de ani – scriitorul Nicolai Costenco


Noi n-avem ambiţii, nici comori de împărţit. Lucrăm zi şi noapte pentru idealul de mai bine al Basarabiei şi basarabenilor. Noi vrem: independenţa spirituală a basarabenilor şi înălţarea acestui spirit pe treptele progresului curat şi culmile adevărului.

Nicolai Costenco

Nicolai Costenco

Nicolai Costenco

În cadrul cenaclului literar “T. Arghezi” a fost omagiat recent acest nume notoriu al literaturii noastre, care la 21 decembrie va împlini 100 de ani de la naştere. La eveniment au participat elevi şi profesori, doritori şi personalităţi literare care l-au cunoscut pe N. Costenco – scriitorii Vladimir Beşleagă şi Ion Deordiev, criticul literar, profesor universitar Lucia Ţurcanu. Pentru elevi a fost o lecţie interesantă de literatură română şi istorie, pentru invitaţi o ocazie pentru a reproduce realitatea în care a trăit şi a activat scriitorul. Au vorbit Ion Deordiev şi omul de ştiinţă Victor Chiosev, care l-au cunoscut personal şi l-au apreciat ca om, coleg şi profesionist pe N. Costenco. Prezenţa d. Vl. Beşleagă în sală a predispus auditoriul la un ataşament respectuos şi cu interes faţă de confesiunile Dumisale. El îl numeşte pe N. Costenco un produs al culturii româneşti… după primul război mondial a început să se formeze o societate nouă – România – o şcoală nouă, unde prevala criteriul valoric al materiei.  D. Beşleagă a făcut lumină şi a pus nişte accente în dezvăluirea unor probleme din realităţile societăţii basarabene din diferite perioade, realităţi, în care s-au zbătut pentru dreptate şi adevăr zeci de oameni, ai căror destine au fost sortite tăcerii, mutilate ori în ccel mai rău caz, transformate în partizani ai colaboraţionismului. Însă n-a fost să fie aşa şi pentru Nicolai Costenco, scriitor, poet, publicist, om cu o mare dragoste de ţară, limbă şi neam. Considerat de regimul sovietic de ocupaţie „duşman al poporului”, la 25 iunie 1941 este deportat în Siberia, unde se află timp de 15 ani. Concursul de împrejurări grele, nefavorabile care l-au însoţit de-a lungul vieţii au influenţat la formarea lui intelectuală, morală şi fizică, l-au modelat cu o verticalitate de netăgăduit. În studiile literare desre N. Costenco se spune că el a intrat în literatura basarabeană prin uşa din faţă la vârsta când debutează veritabilii poeţi. Dar a debutat în 1932, la 21 de ani a redactat cea mai frumoasă şi cea mai solidă revistă a vremii din ţinut, încercând să învioreze spiritele şi idealurile amorţite ale scriitorilor basarabeni. Este vorba de revista Viaţa Basarabiei, care a activat între aa. 1932-1940. Timp de şase ani a fost redactată, a fost scrisă şi concepută de Nicolai Costenco şi avea ţinuta unei reviste europene. În acest context Vl. Beşleagă a făcut referire şi la alţi scriitori basarabeni începători, unii dintre care au colaborat la revistă – A. Lupan, A. Robot, A. Nencev, Şt. Ciobanu, A. Ţurcanu, Gh. Madan, E. Bucov, I. Buzdugan ş.a. Printre ce le mai reprezentative lucrări ale lui N. Costenco sunt romanul Severograd (vol.1, 1963; vol. I-II, 1970), inspirat din perioada deportării; Povestea vulturului (1998). Opera vastă a lui N. Costenco cuprinde şi versuri, proză, publicistică, corespondenţă. Ca dramaturg a făcut versiunea scenică a nuvelei Bătrâna Izerghil (1941) după M. Gorki. A tradus din operele scriitorilor ruşi Puşkin, Lermontov, Dostoevski, Blok, Esenin, Evtuşenco; din opera scriitorilor antici, clasici şi contemporani: Dante (Vita Nuova), Baudelaire Homer (Iliada), ş.a.

Interesantă a fost şi pledoaria d. Lucia Ţurcanu, conf. dr., profesor univesitar. Opera lui N. Costenco nu este prevăzută pentru studiu nici în programul şcolar şi nici universitar. Atunci care este locul acestei opere în istoria literaturii române? Pentru ca să fie catalogată just, opera trebuie citită cu mare atenţie. Primele sale lucrări par mai mult de domeniul unei literaturi oportuniste, deoarece seamănă mai mult cu un imn adus fostului sistem. Însă, spune în continuare L. Ţurcanu, lucrările de mai târziu, Povestea vulturului şi Povestiri din gulag demonstrează că N. Costenco a fost un om cu demnitate şi verticalitate, iar lucrările sale rămân cu destoinicie în Istoria literaturii române. Drept confirmare sunt lecturate două fragmente din lucrările Alexandrovschii ţentral şi Povestea vulturului. Nicolai Costenco a scris în limba pentru care a pledat – limba românească, curată, fără rusisme sau alte amestecături.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s