Am recitat, am cântat şi am dansat – oraşul drag am lăudat!


DSC08910Decada oraşului Chişinău la bibliotecă e reprezentativă prin acţiuni culturale, desfăşurate de către saloanele, cluburileDSC08913 şi cenaclurile care activează la noi. Însă cele mai interesante sunt totuşi evenimentele organizate şi realizate de copii. În buna desfăşurare a acestui deziderat contribuie partenerii noştri. Biblioteca, împreună cu Staţia orăşenească a tinerilor turişti au întrunit cercurile de copii din mai multe licee pentru a omagia sărbătoarea oraşului, 577 de ani de la întemeerea lui. Informaţii cunoscute dar şi mai puţin cunoscute despre istoria localităţii, legende, o expoziţie de carte tematică au fost puse la dispoziţia participanţilor. Astfel elevii au aflat, că Chişinăul dintotdeauna a fost şi este un izvor de inspiraţie nu numai pentru poeţi şi scriitori, dar şi pentru oaspeţii veniţi în călătorii turistice, oameni simpli, muncitori. Cartea-antologie „Chişinău în literatură”, un studiu de cercetare istorico-cultural destul ce solid, efectuat de echipa BM „B.P.Hasdeu” vine în susţinerea acestei afirmaţii. Ea este o contribuţie serioasă la zestrea cultural-artistică a Chişinăului. În acest context face bine să menţionăm, că şi participarea copiilor la această întrunire ţine tot de domeniul cercetării. Profesorii împreună cu elevii au „căutat” prin lada cu zestre a localităţii, găsind noi şi noi date despre tradiţiile şi obiceiurile vechiului Chişinău.  Activitatea a început prin interpretarea imnului Chişinăului. Această piesă muzicală a  fost interpretată în timp de către artiştii Maria Codreanu, Sofia Rotaru, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Anastasia Lazariuc. Imnul se numea „Cântec despre oraşul meu” apoi „Odă oraşului Chişinău”.

DSC08920

Fraţii Cardaniuc, Emil şi Ion (supranumiţii „fraţii Advahov”)

O melodie populară veche despre oraşul nostru „M-am pornit la Chişinău” a fost reevocată aici, pregătită şiDSC08917 interpretată (dansată) după felul în care au conceput-o elevii de la liceul teoretic „M. de Cervantes”. Deşi piesa este arhicunoscută, copiii au aflat despre istoricul ei, de faptul, că ea a fost prima încercare de teatralizare artistică pe scena dansului popular moldovenesc în interpretarea artiştilor-dansatori de la ansamblul „Joc” Ion Furnică, Spiridon Mocanu, Irina Gorodeţkaia şi Liubomir Iorga (ne comentează cercetătorul A. Ţarălungă în mai multe studii ale sale la această temă).

Apoi copiii au spus şi legende despre apariţia oraşului, au interpretat melodii mai vechi şi mai noi, au făcut cunoştinţă cu cărţile noi din bibliotecă despre rapsozii populari şi despre compozitorii noştri: „Mihail Dolgan – taina vieţii mele”, „Ion Suruceanu – ţara mea de dor”, „Nicolae Sulac în amintiri, cronici şi imagini”, „Casa părintească nu se vinde. 100 cântece din repertoriul lui Mihail Ciobanu”, Şchipor, E. „O privighetoare de munte cu nume de baladă” (interpreta Maria Iliuţ), „Arsenie Botnaru. 101 cântece de acasă”,  „Pe drumuţul dorului…” Caiet de folclor (T.Ceban).

Spre sfârşitul activităţii copiii şi profesorii s-au prins la joc într-o sârbă moldovenească, interpretată la acordeon şi vioară de către elevii clasei a V-a „a”, fraţii Cardaniuc Emil şi Ion de la liceul „M. de Cervantes”. Spiritul prietenesc şi atmosfera binevoitoare n-a lăsat pe nimeni indiferent. Din partea Bibliotecii de Arte participanţii au fost menţionaţi cu diplome de laudă, ceai dulce şi fructe gustoase.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s